Europa dă înapoi. 10 țări au suspendat acordul Schengen și reintroduc controalele la frontierele
Spațiul Schengen traversează o criză fără precedent. Zece state europene au suspendat temporar libertatea de circulație fără pașaport, transformând excepțiile inițiale în reguli aproape permanente.
În teorie, frontierele interne ar fi trebuit să fie deschise, dar în realitate toate verifică documentele călătorilor. Germania s-a distins prin măsura extremă: controalele la cele nouă frontiere terestre vor rămâne în vigoare până în septembrie 2026, motivul oficial fiind presiunea generată de migrația ilegală, traficul de persoane și instabilitatea geopolitică provocată de războiul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu, scrie VisaHq.
Controale excepționale, dar permanente
Codul Frontierelor Schengen permite revenirea temporară la verificări în cazuri excepționale, proporțional cu amenințarea și limitat în timp. Totuși, unele dintre aceste măsuri au fost activate neîntrerupt din 2015, după ce criza refugiaților a pus sub semnul întrebării funcționarea spațiului fără frontiere. Pentru milioanele de români care călătoresc sau locuiesc în alte țări europene, schimbarea este palpabilă: timpii de așteptare au crescut, documentele de identitate sunt obligatorii la orice trecere, iar o simplă călătorie cu mașina între state vecine se poate transforma într-o experiență obositoare, mai ales în weekenduri sau în perioadele de sărbători.
Germania a suspendat acordul Schengen. Controale la toate frontierele și reguli noi pentru călători
Ce verifică fiecare țară
Fiecare stat membru a stabilit criterii proprii pentru controale. Austria monitorizează frontierele cu Cehia, Slovacia, Ungaria și Slovenia până pe 15 iunie 2026, invocând presiunea migratorie pe ruta Balcanilor de Vest și supraîncărcarea sistemului de azil.
Franța a extins verificările la toate frontierele interne (terestre, maritime și aeriene) cu Belgia, Germania, Luxemburg, Spania, Italia și Elveția până la 30 aprilie 2026, justificând decizia prin riscurile jihadiste și implicarea rețelelor criminale în migrația ilegală.
Olanda verifică frontierele terestre cu Germania și Belgia, dar și frontierele aeriene interne Schengen, până pe 8 iunie 2026. Norvegia a luat măsuri similare în toate porturile cu legături de feribot, invocând riscuri de sabotaj energetic legate de războiul din Ucraina.
Polonia menține controale la frontiera cu Germania și Lituania, argumentând presiunea migratorie venind dinspre Belarus. În practică, măsurile nu înseamnă închiderea frontierelor: cetățenii pot circula, dar trebuie să prezinte un act de identitate valid și să fie pregătiți pentru verificări aleatorii în Sistemul de Informații Schengen, care semnalează interdicții sau probleme legate de vize, conform raportului EY cu privire la imigrația globală în 2026.
Germania schimbă tonul politic
Schimbarea abordării Germaniei este semnificativă. Dacă în 2015 cancelarul Angela Merkel promova o politică de primire, noul guvern condus de Friedrich Merz a adoptat o atitudine mult mai restrictivă față de migrație. Experții de la Chatham House avertizează că tendința generalizată de reintroducere a controalelor interne poate submina unul dintre principiile fundamentale ale construcției europene, libera circulație, și poate diminua credibilitatea dreptului comunitar. Controalele persistă în mai multe țări încă din 2015.
Amendamente recente și dilema europeană
Modificările Codului Frontierelor Schengen din iulie 2024 au încercat să clarifice regulile și să ofere statelor membre flexibilitate în fața crizelor de securitate, dar au legitimat implicit prelungirea măsurilor. Întrebarea care se ridică pentru analiști și cetățeni deopotrivă este dacă Europa mai are voința politică să revină la un spațiu cu adevărat fără frontiere sau dacă ceea ce părea o realizare istorică a integrării europene a intrat deja, fără anunț oficial, într-o eră nouă.