Efectele trecerii la ora de vară. Ce se întâmplă cu somnul atunci când ceasurile se dau înainte
Trecerea la ora de vară, care are loc în noaptea de 28 spre 29 martie, aduce seri mai lungi și mai luminoase, dar și efecte mai puțin evidente asupra organismului. Chiar dacă schimbarea pare nesemnificativă, specialiștii avertizează că modificarea programului de somn poate perturba ritmul biologic, influențând nivelul de energie, dispoziția și chiar starea generală de sănătate. În timp ce unii se adaptează rapid, pentru alții efectele pot dura mai mult decât simpla pierdere a unei ore de somn.
În noaptea schimbării, ceasurile vor fi date înainte cu o oră, ceea ce înseamnă mai puțin somn pentru majoritatea oamenilor. Chiar dacă diferența pare nesemnificativă, experții spun că organismul resimte această modificare.
Ritmul circadian – mecanismul intern care reglează somnul, hormonii și nivelul de energie – poate fi dat peste cap, iar revenirea la normal nu este instantanee. De regulă, adaptarea durează câteva zile, însă există și cazuri în care procesul este mult mai lent.
„Există oameni pentru care ajustarea la o schimbare de doar o oră poate dura săptămâni sau chiar luni”, explică Jeffrey Kelu, cercetător specializat în ritmuri circadiene la King’s College London, potrivit Euronews.
Unul dintre efectele vizibile ale trecerii la ora de vară este prelungirea luminii naturale spre seară. Deși acest lucru este perceput ca un avantaj, el poate afecta adormirea.
Expunerea la lumină inhibă secreția de melatonină, hormonul responsabil pentru instalarea somnului. Astfel, organismul primește semnale că nu este încă momentul pentru odihnă.
Specialiștii recomandă evitarea luminii puternice înainte de culcare și crearea unui mediu cât mai întunecat în dormitor, pentru a ajuta corpul să se adapteze mai ușor.
Cercetările arată că schimbarea orei nu este lipsită de consecințe. În perioada imediat următoare, pot apărea efecte negative asociate cu lipsa somnului și dereglarea ritmului biologic.
Printre acestea se numără creșterea numărului de accidente rutiere, episoade de depresie sau chiar un risc mai mare de atacuri de cord. Pe termen mai lung, dezechilibrele ritmului circadian sunt corelate cu probleme precum obezitatea, bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2 sau hipertensiunea.
Schimbarea sezonieră a orei este de ani buni subiect de dezbatere în Europa. În 2018, Comisia Europeană a propus eliminarea acestui sistem, în urma unei consultări publice în care 84% dintre participanți s-au pronunțat pentru renunțarea la schimbarea orei.
Cu toate acestea, statele membre nu au reușit să ajungă la un consens privind alegerea unei ore permanente – fie de vară, fie de iarnă – iar inițiativa a rămas blocată.
Tot mai mulți cercetători susțin că ora standard, cea de iarnă, ar fi mai potrivită pentru organism. Principalul argument este expunerea mai mare la lumina naturală dimineața, esențială pentru reglarea corectă a ceasului biologic, potrivit sursei.