DIMEX și „partenerul fantomă”: cum un contract de 3 miliarde ajunge între falsuri, percheziții DNA și excluderi CNAIR
DIMEX, „partenerul fantomă” și un furt de identitate de 3 miliarde de euro. Constructorul controlat de familia Scurtu ajunge să fie exclus pentru a doua oară dintr-o licitație CNAIR pe motive de fals, în timp ce Centura Clujului este suspendată, iar DNA efectuează percheziții inclusiv la domiciliul „baronului” PSD Radu Moldovan, președintele CJ Bistrița-Năsăud.
În aceeași săptămână, CNAIR primește o contestație din partea Concelex, asociatul companiei bistrițene, care susține că faptele nu sunt dovedite în instanță și că trebuie respectată prezumția de nevinovăție.
Miercuri, 22 aprilie 2026, procurorii DNA — Serviciul Teritorial Cluj — au desfășurat 69 de percheziții domiciliare în județele Bistrița-Năsăud, Cluj, Sălaj, Iași și în București. Ancheta are și o componentă internațională, derulată în Franța printr-un ordin european de anchetă. Au fost vizate sediile Consiliilor Județene Bistrița-Năsăud și Sălaj, locuința și biroul președintelui CJ Bistrița, Radu Moldovan (PSD), precum și ale omologului său din Sălaj, Dinu Iancu-Sălăjanu (PNL). De asemenea, au fost percheziționate sediile a patru companii, printre care Frasinul SRL și Dimex 2000 Company SRL, ambele din Bistrița și beneficiare constante de contracte publice de miliarde.
Tot în aceeași săptămână, la CNSC, Concelex SRL depune o contestație de 47 de pagini împotriva deciziei CNAIR de a respinge oferta asocierii din care făcea parte Dimex pentru Lotul 2 al Drumului Expres Suceava–Siret. Motivele excluderii sunt prevăzute de art. 167 alin. (1) lit. c), g), h) și i) din Legea nr. 98/2016 și vizează comportamentul Dimex în alte două proceduri: Centura Metropolitană Cluj și un dosar DNA mai vechi. Tiparul sancționat de CNAIR coincide cu cel investigat penal în prezent de DNA.
Dincolo de argumentele procedurale invocate de avocații Concelex — termenul de prescripție de 3 ani, absența unei hotărâri definitive și prezumția de nevinovăție — rămâne o problemă fundamentală: cu cine a semnat, de fapt, Dimex acordul de asociere pentru Centura Clujului? Și cât de departe poate merge invocarea prezumției de nevinovăție în cazul unui operator economic al cărui sediu este percheziționat de DNA într-o anchetă privind corupția și spălarea de bani în achiziții publice din 2022 până în prezent?
1. „Dragan Janošević nu a lucrat niciodată pentru noi”
Compania bosniacă Integral Inženjering din Laktaši, prezentată de Dimex drept susținător tehnic într-un contract de 4,7 miliarde de lei pentru Centura Metropolitană Cluj, a transmis în februarie 2026 un comunicat ferm: o persoană neautorizată ar fi depus documente falsificate în numele companiei și ar fi semnat ulterior un contract de participare în consorțiul condus de Dimex.
După ce Primăria Cluj a indicat numele presupusului „împuternicit” — Dragan Janošević — Integral Inženjering a revenit cu o precizare categorică: acesta „nu a lucrat niciodată pentru noi și nu a fost niciodată autorizat să participe la licitații”. Nu există nicio procură, mandat sau altă formă de împuternicire legală.
2. Autentificarea notarială nu substituie calitatea de reprezentant
Apărarea Dimex, reluată și în contestația Concelex, se bazează pe existența unui acord de asociere autentificat notarial, invocând prezumția de veridicitate a semnăturii. Din punct de vedere juridic, acest argument nu rezistă. Notarul certifică identitatea persoanei prezente și exprimarea consimțământului acesteia, dar nu poate confirma — și nici nu confirmă — calitatea legală a acelei persoane de a reprezenta o societate comercială străină.
Cu alte cuvinte, dacă o persoană se prezintă la notar cu un act de identitate valid, dar fără mandat real din partea Integral Inženjering, documentul autentificat rămâne semnat de un individ, nu de reprezentantul legal al companiei. În acest context, Dimex, ca operator experimentat în contracte publice de mare valoare, avea obligația de a verifica existența mandatului, nu doar identitatea semnatarului.
3. Abaterea profesională nu depinde de o condamnare penală
Concelex susține că CNAIR nu poate reține o abatere profesională gravă în lipsa unei hotărâri judecătorești definitive. Totuși, specificul cazului contrazice această interpretare. Informațiile nu provin din surse media, ci direct de la susținătorul tehnic invocat în ofertă, care neagă implicarea. Contractul pentru Centura Clujului a fost suspendat de Primărie, documentele au fost transmise la DNA, iar presa a relatat despre percheziții care vizează Dimex și Frasinul.
Într-un contract unde expertiza susținătorului tehnic este esențială pentru calificare, negarea participării acestuia echivalează cu pierderea unei condiții fundamentale. Aceasta constituie, în sine, o abatere profesională care afectează credibilitatea ofertantului.
O autoritate contractantă responsabilă de gestionarea fondurilor publice nu poate ignora faptul că o ofertă de miliarde se bazează pe un partener care declară că nu a fost niciodată parte a proiectului. Constatarea unei abateri în achiziții publice nu necesită o sentință penală, ci o evaluare realistă a situației.
4. Recidiva conduitei, nu doar a faptelor
Dimex a fost trimisă în judecată în 2022 pentru fraudă cu fonduri europene, fiind acuzată de utilizarea unor documente false privind proveniența pietrei sparte extrase ilegal din mina Colbu (Prundu Bârgăului). Procesul a fost amânat de opt ori la Tribunalul Bistrița-Năsăud, apropiindu-se de termenul de prescripție. Administratorul Ioan Scurtu fusese anterior condamnat în 2015 pentru cumpărare de influență.
În același timp, contractul pentru Centura Clujului — cel mai mare proiect al companiei — este suspendat din cauza suspiciunilor de fraudă documentară.
Deși Concelex ar putea avea câștig de cauză la CNSC pe motive procedurale, întrebarea ridicată de CNAIR rămâne esențială: câte astfel de proceduri, câte contracte de miliarde și câți „parteneri fantomă” sunt necesari până când sistemul va reacționa?