De ce a fost mutat Institutul Cantacuzino în subordinea MApN: "Importanţa strategică, legată de..."

După ce premierul Mihai Tudose le-a cerut miniştrilor Sănătăţii şi Apărării Naţionale să facă toate demersurile necesare pentru ca Institutul să treacă în subordinea MApN, specialiştii susţin că o astfel de mutare ar conduce, în primă fază, la creşterea salariilor angajaţilor, dar este nevoie de investiţii masive.

Unul dintre cele mai bune institute de cercetare din Europa

Înfiinţat în 1921, Institutul Cantacuzino a fost, vreme de aproape un secol, pavăza milioanelor de români în faţa multor boli! Pe porţile sale au ieşit, ani la rând, seruri necesare imunizării populaţiei: de la gripă la diverse forme ale pojarului. Considerat unul dintre cele mai bune institute de cercetare din Europa, Cantacuzino s-a transformat, după 1990, într-o ţintă a rechinilor imobiliari, iar proasta gestionare a resurselor a condus în timp la închiderea mai multor linii de producţie! În decembrie 2013 s-au produs ultimele 400.000 de doze de vaccin antigripal, dar fiolele au fost aruncate fiindcă erau necomforme. Adrian Ionel a condus aproape un an institutul, dar mărturişeste că i-a fost greu să facă ceva.

Specialiştii, prost plătiţi

"11 luni de zile nu am avut consiliu de administraţie, ceea ce a făcut imposibil să ai un plan de investiţii aprobat, o strategie aprobată, o organigramă", a declarat Adrian Ionel, fost director al instituţiei. În ultimii ani, institutul a fost părăsit de specialişti, iar cei care au mai rămas sunt plătiţi la limita bunului-simţ. S-a ajuns în situaţii în care paznicii să aibă acelaşi venit ca doctorii sau cercetătorii. 2015 a prins Institutul cu datorii de 5 milioane de euro, 500 de angajaţi din cei 1.600 câţi erau în 1989 şi niciun vaccin pe linia de fabricaţie.

"La Ministerul Apărării s-ar putea să aibă salariile mai mari decât institutul poate să le ofere. Aşa că au o şansă să angajeze pe cineva care să poată să şi rămâne", a declarat Sorin Paveliu, economist.

Importanţa strategică, legată de izbucnirea unei noi epidemii

Iar importanta strategică a unei secţii de producţie autohtonă la Cantacuzino este strict legată de izbucnirea unei noi epidemii, susţin specialiştii. Ţara noastră trebuie să aibă posibilitatea de a produce vaccin pentru români fără a aştepta până când marii producători vor fi capabili să comercializeze un astfel de produs la scară mondială.

"Singura raţiune de a exista a unei linii de producţie este să ai la dispoziţie aparatură şi specialişti capabili să îţi facă un vaccin când va apărea, dacă va apărea. Ori asta presupune ca statul să dea bani ca să funcţioneze linia asta fără să aştepte să obţină un profit după ea", a explicat economistul.

Un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că cel mai mare focar de rujeolă din Europa de la începutul anului este în ţara noastră. Din septembrie 2016 până în prezent, din cauza acestei boli au murit 32 de oameni, majoritatea copii.