Preşedintele CCIR, despre restartarea economiei româneşti şi ce îi ţine pe investitori departe
Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României a făcut o analiză cuprinzătoare asupra economiei româneşti, dezvăluind care sunt principalele motive pentru care investitorii străini sunt speriaţi, dar şi care sunt principalele atu-uri ale Guvernului Cioloş şi care ar putea fi soluţiile restartării economiei româneşti.
Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României a comentat situaţia mediului de afaceri din România, la Realitatea TV, la emisiunea Jocuri de Putere, cu Rareş Bogdan.
"Mi-aş dori ca înaintea începerii fiecărui an electoral să fie un guvern de tehnocraţi. Alegerile parlamentare au ajuns să reprezinte un coşmar pentru piaţa de afaceri. Chiar aţi citat mai devreme motivul, am văzut o modificare a Codului Fiscal prin ordonanţă la nici o lună de la promulgare....nu spun că ce scrie acolo nu este bun, dar este problema credibilităţii. Am trăit o perioadă de manifestări stradale, vedem ce se întâmplă când strada vrea ceva. N-am văzut niciun om legat de stâlp pentru Codul Muncii. Sfatul, rugămintea, dorinţa mediului de afaceri e ca acest proiect de lege să fie respins. Un factor de care ne legăm este predictibilitate, mai ales din domeniul fiscal...ce le putem răspunde investitorilor străini?
Voi fi un partener al Guvernului, vom oferi tot sprijinul. Sper ca dl Cioloş şi o echipă de specialişti să reanalizaze toate aceste măsuri: creşterea salariilor bugetarilor, pensiile speciale pentru că altfel vom ajunge la deficit de 3,8- 4%, sper să analizeze aceste lucruri, fiind degrevat de presiunea electorală şi să ajungă la o concluzie", a explicat Daraban.
Despre starea economiei româneşti
"Pe de o parte, avem 653.000 de firme care au depus bilanţul. Poate fi şi pe zero bilanţul, dar l-au depus. Se observă o scădere a numărului societăţilor mari şi foarte mari, al celor mijlocii, acest lucru spune ceva...diminuarea salariaţiilor...pe de altă parte, din 275 de societăţi cu peste 100 de milioane cifră de afaceri, avem 89 româneşti şi doar 49 sunt private, cu capital integral românesc. Pe măsură ce scade cifra de afaceri, găsim în top tot mai multe firme cu capital integral românesc".
"Înainte exportam în întreaga lume. Am devenit o economie de subcontractori"
Daraban: "Exportul României este de 70% către UE, nu se poate numi comerţ exterior, e comerţ intra-UE. Noi trebuie să ieşim cu mediul autohton pe pieţele pierdute cândva, la Americi Centrale şi de Sud, Africa, Asia, Golf. Am diminuat misiunile diplomatice şi economice în acele zone...Înainte exportam pe toată planeta, pe toate pieţele lumii, şi în cote egale. Din păcate, am devenit o economie de subcontractori. Dacă rămânem cramponaţi acestui spaţiu, aşa vom rămâne.
Din primele 1000 de firme exportatoare din ţară, cu capital românesc sunt trei firme. Primii exportatori au 82,4 din exportul României în care avem 22.052 de exportatori".
Soluţii pentru restartarea României
Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României a explicat: "Soluţii ar fi predictibilitate economică, legea parteneriatului public privat, pe care o aşteptăm de 10 ani, acum este pe la o comisie, nu e o variantă rea...există şi un plagiat pozitiv, să copiem o lege care funcţionează, ca cea a Poloniei, să vedem cum funcţionează, legea holdingului şi nu în ultimul rând legea lobby-ului.
Noi putem fi o instituţie unde se pot organiza întruniri de lobby, ca structură de business.
Sper ca guvernul actual să ţină cont de aceste aspecte şi sper să se facă o analiză la tot ce s-a dat, la tot ce există şi ce putem face în continuare".
Dacă ar fi în locul premierului Cioloş sau vicepremier
"Aş face o analiză temeinică la toate actele elaborate pe ultima sută de metri, e mai bine să îi anunţi pe oameni că facilităţile s-ar putea duce în 2017 de la început.
Am avut un proiect transfrontalier, pentru acel proiect am semnat 22.000 de pagini.
Cred că noi, românii, suntem oamenii extremelor. Oamenii de afaceri susţin că birocraţia excesivă este inamicul numărul 1, lipsa forţei de muncă specializate -învăţământul românesc cu economia reală românească au fost două linii paralele", a conchis Daraban.