MENIU

Cum a fost dat de gol „creierul” jafului Coifului de la Coțofenești. Agenții sub acoperire i-au întins capcana perfectă

Cum a fost dat de gol „creierul” jafului Coifului de la Coțofenești

Procesul celor trei bărbați acuzați de unul dintre cele mai spectaculoase furturi de patrimoniu din ultimii ani a început marți în Țările de Jos, după jaful care a șocat atât Olanda, cât și România: dispariția Coifului de la Coțofenești și a trei brățări dacice de aur dintr-un muzeu olandez.

Jaful, care a șocat opinia publică atât din Olanda, cât și din România, a avut loc în ianuarie 2025. Hoții au provocat o explozie pentru a pătrunde în clădirea Muzeul Drents din Assen, în nord-estul țării. Ulterior, aceștia au spart vitrinele și au sustras patru obiecte de o valoare inestimabilă: coiful din secolul al IV-lea î.Hr. și trei brățări dacice din aur.

Cei trei suspecți, Jan B., 21 de ani, Douglas Chesley W., 37 de ani, și Bernhard Z., 35 de ani, sunt acuzați de furt calificat și distrugere de bunuri culturale.

Operațiunea sub acoperire care a schimbat ancheta

În timpul procesului, a fost prezentat în detaliu modul în care anchetatorii au desfășurat operațiunea sub acoperire.

Agenții au luat legătura cu Jan B. pentru a negocia o posibilă vânzare a obiectelor furate. Intermediarul a fost chiar fratele mai mic al acestuia, contactat într-un supermarket în luna martie.

Acolo, agenții s-au întâlnit cu fratele lui Jan B., prezentându-se drept potențiali cumpărători. I-au oferit 500 de euro și un telefon pe care acesta urma să îl transmită mai departe fratelui său.

Începe procesul jafului tezaurului dacic de la Coțofenești: 3 suspecți, aduși în fața instanței

În aceeași zi, Jan B. a folosit telefonul primit pentru a discuta cu presupusul cumpărător. În cadrul convorbirii, i s-a transmis că există o ofertă de 400.000 de euro pentru „lucrul acela”. Suspectul nu a acceptat sau respins imediat suma, spunând că „am fost o echipă, trebuie să discutăm”.

Momentul în care ancheta s-a strâns în jurul suspectului

Pe 5 martie, a avut loc întâlnirea decisivă între agenții sub acoperire și Jan B.

Acesta plecase de acasă către gară, însă a fost urmărit de o mașină cu număr străin. La un moment dat, vehiculul l-a blocat, iar un anchetator a coborât și l-a determinat pe suspect să urce în mașină.

Odată ajuns în interior, Jan B. a oferit primele declarații importante, susținând că W. și Z. ar fi cei care au planificat jaful și că aceștia ar fi fost implicați direct în comiterea lui.

Mărturii contradictorii și schimbări de declarații

Pe 9 martie, în cadrul unei noi întâlniri, Jan B. ar fi declarat că a participat la jaf împreună cu W. și Z.

Ulterior, pe 18 martie, acesta a fost din nou preluat de acasă de agenții sub acoperire. În acea discuție, ar fi afirmat că pentru continuarea negocierilor privind obiectele furate trebuie contactat avocatul lui W.

Pe parcurs, Jan B. a început să suspecteze că are de-a face cu agenți sub acoperire și a fost înregistrat în timp ce își exprima îndoielile. „Nu arătați a acoperiți, dar nici nu ar fi trebuit să arătați a acoperiți” apare într-o stenogramă citită în fața instanței. Agenții i-ar fi răspuns: „bineînțeles că nu suntem acoperiți”.

Negocieri, bani și rolul suspectului

Ulterior, discuțiile au continuat inclusiv într-un cadru informal, în timpul unei mese, unde subiectul principal a devenit suma de bani.

Oferta de 400.000 de euro a fost considerată prea mică de Jan B., care a lăsat impresia că este deschis negocierii. Judecătorul a remarcat, în timpul audierilor, că acesta părea dispus să joace rolul de intermediar, însă nu a oferit explicații suplimentare la această observație.

Jaful de la Muzeul Drents, considerat „caz excepțional”. Procurorii cer până la 66 de luni de închisoare

Mai multe articole despre:
coiful dacic coiful cotofenesti jaf hoti