MENIU

CCR discută pe 14 noiembrie sesizarea privind conflictul legat de protocoale

Curtea Constituţională a României dezbate, pe 14 noiembrie, sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, pe tema protocoalelor, spun surse citate de Mediafax.

Pe 8 octombrie, Curtea Constituţională a fost sesizată de către conducerea Camerei Deputaţilor cu o „cerere de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de-o parte, şi Parlamentul României, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte", a anunţat atunci CCR.

CCR a fixat pe 22 octombrie termenul până la care părţile au putut să trimită punctul de vedere şi urma să stabilească o dată pentru şedinţa de judecată în care vor fi citate părţile implicate în conflict.

Sesizarea Camerei Deptaţilor la CCR, cu privire la existenţa unui conflict între Parlament şi Ministerul Public, prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar şi după denunţarea lor, potrivit documentului obţinut de MEDIAFAX.

"Având în vedere că Ministerul Public- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin semnarea protocoalelor secrete cu Serviciul Român de Informaţii, şi-a încălcat propriile competenţe constituţionale, şi, uzurpând competenţele Parlamentului, a învestit Serviciul Român de Informaţii cu competenţa de a desfăşura activităţi specifice organelor de cercetare penală, fapt interzis expres de legiuitor prin legea 42/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI", se arată în sesizarea Camerei Deputaţilor, la Curtea Constituţională.

Sursa citată precizează că aceste protocoale secrete clasificate dintre Ministerul Public şi SRI nici nu au fost comunicate instanţelor şi nici nu au fost făcute publice, cu atât mai mult nu au fost publicate în Monitorul Oficial.

Textul sesizării arată că procurorii generali, de la data semnării protocoalelor din 2009 şi 2016, Laura Codruţa Kovesi şi Augustin Lazăr, au uzurpat competenţa Parlamentului prin semnarea protocoalelor.

În sesizare se face referire la toate prevederile legale post-decembriste care au scos serviciul secret din zona juridică.

“Abia în 2016, prin Ordonanţa 6/2016 despre care s-a discutat în spaţiul public, SRI a primit competenţe de organ de cercetare penală specială, cum era în perioada comunistă însă şi acestea în limitele e care le vom expune, limite depăşite de protocolul din 2016”, precizează sursa menţionată.

Sesizarea conţine istoricul celor două protocoale încheiate între Parchetul General şi SRI (2009 şi 2012).

Referitor la protocolul din 2009, în sesizarea transmisă la CCR se arată că: "legea nu defineşte categoria “infracţiunilor ce au corespondent în ameninţările la adresa siguranţei naţionale, distinct de “infracţiuni împotriva siguranţei naţionale”, iar definiţia dată noţiunii de siguranţă naţională a fost la rândul său extinsă prin decizii secrete ale CSAT. (...) Cu alte cuvinte, PICCJ a reinviat o normă comunistă abrogata, repunând SRI în competenţele vechii Securităţi comuniste, contrar voinţei Parlamentului, care a legiferat în sensul repunerii justiţiei de vechile practici staliniste”.

Legat de protocolul Ministerul Public- SRI, din anul 2012, în documentul menţionat prevede că acesta "extinde cooperarea SRI – Ministerul Public dincolo de limitele prevăzute de OUG6/2016".

Mai multe articole despre:
Curtea Constituţionala protocoale