MENIU

Când va fi extrădat Julian Assange. Decizia instanței în cazul fondatorului WikiLeaks

Julian Assange, fondatorul WikiLeaks

Justiția britanică va pronunța decizia privind cererea de extrădare pentru Julian Assange pe 4 ianuarie anul viitor. Extrădarea fondatorului WikiLeaks este revendicată de Statele Unite, care vrea să-l judece pentru difuzarea a sute de mii de documente confidențiale, a anunțat joi judecătorul care se ocupă de caz, potrivit AFP.

 

În așteptarea acestei decizii, fondatorul australian al WikiLeaks, în vârstă de 49 de ani, va rămâne în închisoare, a declarat Vanessa Baraitser după aproape patru săptămâni de audieri la tribunalul penal Old Bailey din Londra. Dacă va fi extrădat în SUA, Assange va fi condamnat la ani grei de închisoare, de până la 175 de ani, pentru publicarea de informații în interes public, potrivit acuzațiilor americanilor.

Julian Assange, de 49 de ani, este încarcerat la închisoarea de maximă siguranță Belmarsh din sud-estul Londrei.

Marea Britanie îl ţine încarcerat pe Assange din iulie anul trecut (2019). Poliţia britanică l-a arestat pe Assange în aprilie 2019, la Ambasada Ecuadorului, pentru că nu s-a predat în conformitate cu un mandat de arestare emis anterior, legat de acuzaţiile aduse împotriva sa de Suedia, acuzaţii ce ulterior au fost retrase. Poliţia britanică a intervenit după ce autorităţile de la Quito i-au ridicat lui Assange statutul de refugiat și l-au predat forţelor de ordine.

Preşedintele SUA, Donald Trump, s-a declarat dispus să îl graţieze pe Julian Assange, dacă acesta va dezvălui numele sursei emailurilor sustrase prin atacurile cibernetice asupra Comitetului Naţional al Partidului Democrat înaintea scrutinului din 2016, a declarat avocatul fondatorului WikiLeaks.

Jennifer Robinson, avocatul lui Julian Assange, a declarat, potrivit agenţiei Reuters, că a participat la o întrevedere cu Dana Rohrabacher, fost membru republican al Camerei Reprezentanţilor, şi cu Charles Johnson, un apropiat al echipei de campanie a lui Donald Trump. Oferta de graţiere a fost făcută în timpul acestei întâlniri, în 2017.

Julian Assange, co-fondatorul Wikileaks, a fost arestat la Londra. Primele imagini

Julian Assange a fost arestat pe 11 aprilie 2019 la Londra după ce Quito i-a revocat azilul diplomatic graţie căruia fondatorul WikiLeaks a rămas timp de aproape şapte ani în ambasada ecuadoriană din capitala Marii Britanii. Pe data de 7 decembrie 2010 Assange a fost arestat de poliția britanică deoarece pe numele său fusese emis un m andat european de arestare din partea autorităților suedeze, el fiind acuzat de viol.

A primit azil politic în Ambasada Ecuadorului din Londra in 2012, unde se afla până pe 11 aprilie 2019. El se refugiase în 2012 la ambasada Ecuadorului de la Londra pentru a nu fi extrădat în Suedia, unde era acuzat de viol. În noiembrie 2019, a scăpat de acuzațiile de viol din 2010 după ce parchetul suedez a abandonat ancheta. Assange a negat mereu aceste acuzaţii, a evitat să fie extrădat în Suedia timp de şapte ani.

După scoaterea din ambasada Ecuadorului din Londra, Assange a fost codamnat, la 1 mai 2019, de tribunalul londonez din Southwark, la 50 de săptămâni de închisoare pentru încălcarea termenilor eliberării condiţionate. După condamnare, WikiLeaks a reacționat pe Twitter: „E o nebunie. Este sfârşitul jurnalismului pe subiecte de securitate naţională şi al primului amendament al Constituţiei, care garantează libertatea de exprimare”. 

Pentru ce este inculpat Julian Assange

Julian Assange este inculpat de Statele Unite de 18 capete de acuzare cu privire la o o uriaşă divulgare de documente clasificate diplomatice şi aparţinând Apărării. Pentru aceste acuzații, potrivit legilor din SUA, Assange riscă până la 175 de ani de închisoare. Acuzat mai întâi de piraterie informatică, Assange a fost inculpat în mai 2019 pentru alte 17 capete de acuzare de justiţia americană, pe baza legislaţiei antispionaj. 

Statele Unite îl acuză pe Assange că a pus în pericol surse prin dezvăluirea în 2010 de  WikiLeaks a unei cantităţi imense de documente militare şi diplomatice clasificate. Australianul este acuzat de "complot" împreună cu fostul analist militar Bradley (ulterior Chelsea) Manning, aflat la originea acestei scurgeri fără precedent de documente, riscând să fie condamnat la zeci de ani de detenţie.

CINE ESTE JULIAN ASSANGE

Julian Paul Assange (n. 3 iulie 1971, Townsville, Queensland, Australia) este un ziarist australian, editor și activist pe internet. Este cunoscut drept purtătorul de cuvânt și editorul-șef al WikiLeaks, site ce prezintă scurgeri de informații. Înainte de a pune bazele WikiLeaks în 2006, a studiat fizica și matematica și s-a ocupat de programarea calculatoarelor.

A trăit în mai multe țări, a avut câteva apariții publice în care a vorbit despre libertatea presei, cenzură și jurnalismul de investigație. A contribuit cu partea de “cercetare” la cartea denumită “Underground: tales of hacking, madness & obsession on the electronic frontier", publicată în 1997 de editura Reed Books Australia.

Assange a fondat site-ul WikiLeaks în 2006 și facea parte din consiliul consultativ al acestuia. A făcut publice materiale în legătură cu ucideri extrajudiciare din Kenya, descărcarea deșeurilor toxice din Africa, proceduri ale Golfului Guantanamo și despre bănci ca Kaupthing și Julius Baer.

În 2010 a început să publice detalii despre implicarea Statelor Unite în războaiele din Afganistan și Irak. Pe 28 noiembrie 2010, Wikileaks și patru parteneri media ai săi au început publicarea telegramelor secrete ale Statelor Unite. 

Pentru activitatea sa pe WikiLeaks, Assange a primit trei premii pentru jurnalism: „Freedom of Expression Awards” în 2008, „Amnesty International UK Media Award” (la categoria „New Media”) în 2009 pentru publicarea în 2008 a materialului „Kenya: The Cry of Blood – Extra Judicial Killings and Disappearances”, un raport al organizației Kenya National Commission on Human Rights despre încălcarea drepturilor omului în Kenya[14] și „Sam Adams Award” în 2010. Assange fost nominalizat la titlul de Time Person of the Year în 2010. 

WikiLeaks a publicat 10 milioane de documente secrete, inclusiv 30 de mii de emailuri private ale lui Hillary Clinton, de pe vremea când aceasta era secretar de stat. Scurgerile de informații au costat-o pe Clinton președinția Statelor Unite.