Bucureștiul care se schimbă: un oraș, șase ritmuri de înverzire
Dacă privești Bucureștiul de sus, ai zice că toată capitala respiră același aer. Dar adevărul este că fiecare sector are propriul lui ritm, propriile lui ambiții și propriile lui alegeri atunci când vine vorba de spațiile verzi. Unele sectoare plantează timid, altele se mulțumesc cu întreținerea a ceea ce există, iar câteva au transformat plantarea arborilor într-un proiect pe termen lung, aproape ca o promisiune făcută orașului.
Comparându-le, ai impresia că Sectoarele 1–6 sunt șase orașe distincte.
Unele au investit mai mult în gazon decât în arbori maturi, altele au mizat pe spații decorative, iar câteva au lăsat plantările pe ultimul loc, fie din lipsă de strategie, fie din lipsă de interes. Acolo, diferența se simte: mai puțină umbră, mai puțină diversitate, mai puțin aer respirabil.
Sectorul 3, locul unde plantările nu s-au oprit niciodată
În Sectorul 3, povestea începe în 2012 și continuă fără întrerupere, an după an. Aici, plantarea de copaci nu a fost tratată ca o campanie ocazională, ci ca un ritual urban, o parte firească din identitatea sectorului. În medie, peste 10.000 de copaci sunt plantați în fiecare an, iar în 2025 sectorul a ajuns deja la aproximativ 9.000 de arbori noi. În total ajungem la un număr impresionant: 130.000 de copaci, o adevărată pădure.
Dacă te plimbi prin bulevardele mari ori prin scuarurile refăcute, observi un lucru rar pentru București: diversitatea. Platan, plop, arțar și metasequoia, alături de plante decorative precum begoni, iarbă de Pampas, lavandă și hibiscus (folosit pentru gard viu) sunt câteva dintre speciile care au fost plantate masiv în Sectorul 3 în ultimii 13 ani.