MENIU

Azi se discută proiectul de lege privind serviciul militar voluntar. Cât primesc voluntarii după finalizarea programului de instruire

Azi se discută proiectul de lege privind serviciul militar voluntar. Foto: Profimedia

Guvernul discută azi un proiect de lege care introduce serviciul militar voluntar. Documentul prevede un program de pregătire militară de bază cu durata de până la patru luni. Programul este destinat cetățenilor români cu vârste între 18 și 35 de ani care nu au efectuat serviciul militar activ sau în rezervă. Aceștia pot solicita Ministerului Apărării să participe la acest stagiu de pregătire.

Participarea se face pe bază de cerere voluntară și de angajament semnat pe propria răspundere. Cei interesați trebuie să fie declarați apți în urma procesului de selecție. Solicitantul își asumă că va respecta și va finaliza programul de instruire militară.

Facilități și drepturi pentru voluntari

Pe perioada celor patru luni de pregătire, voluntarii beneficiază gratuit de cazare, echipament complet și hrană. Ei primesc și asistență medicală, medicamente, precum și o indemnizație lunară similară militarilor în termen. După finalizarea programului, participanții obțin o indemnizație echivalentă cu trei câștiguri salariale medii brute stabilite pentru anul respectiv.

Rezerviști pentru armata României

La final, cei care termină pregătirea militară sunt înregistrați de centrele militare și introduși în rezerva operațională. Voluntarii devin astfel supuși regulilor și legilor aplicabile cadrelor militare. Numărul maxim de locuri disponibile este stabilit anual de ministrul Apărării, în funcție de bugetul alocat.

Armata își face trupe de comando și anunță înscrieri pentru cei interesați. 40 de locuri și 33 de săptămâni de antrenamente dure

Modificarea legislației existente

Proiectul aduce completări legii nr. 446/2006, care reglementează pregătirea populației pentru apărare. Astfel, România ar putea implementa un nou cadru pentru formarea militară a tinerilor.

Legea apărării naționale, pe agenda Guvernului

Pe lângă acest proiect, executivul a discutat și proiectul de lege privind apărarea națională. Documentul urmărește armonizarea cadrului normativ cu cel NATO și cu Politica de Securitate și Apărare Comună a Uniunii Europene. Potrivit expunerii de motive, „prin soluțiile prefigurate prin prezentul proiect de lege se definește în mod cuprinzător apărarea națională. De asemenea, au fost introduse noi abordări ale relațiilor specifice domeniului apărării, la nivel conceptual, cât și instituțional”.

Măsuri în caz de amenințări majore

Proiectul stipulează că, în caz de pericole sau amenințări care pot afecta suveranitatea și independența României, autoritățile aplică măsuri graduale înainte de instituirea stării de urgență sau a mobilizării. Aceste măsuri sunt corelate cu domeniile de competență stabilite prin legislația de organizare și funcționare.

Rolul Parlamentului

Conform prevederilor, „Parlamentul României aprobă angajarea unor capabilități militare și nonmilitare pe teritoriul statului român sau în afara acestuia, pentru contracararea amenințărilor hibride, la propunerea Președintelui României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării”. Astfel, controlul democratic asupra acțiunilor militare și nonmilitare este clar definit prin lege.

Avertisment de la fostul șef al Statului Major: „Dacă azi cumperi drone, te pregătești pentru ultimul război. Trebuie să cumperi fabrici de drone”