MENIU

Anul Meșterului Manole în lucrările de infrastructură. Surpări, demolări, ridicări cu DNA

<p>Autostrăzi </p>

Anul 2015 a venit cu mai multe premiere negative în materie de infrastructură: România a trecut la demolarea unei porțiuni de autostradă, la doar un an de la inaugurare, numărul de kilometri noi de drum a fost unul infim, iar DNA s-a implicat activ în descâlcirea contractelor de achiziții de lucrări publice. Alt eșec notabil în acest an: rezilierea contractului de concesiune pentru Autostrada de munte Comarnic-Brașov.

Anul 2015 a adus României trei miniștri la conducerea Ministerului Transporturilor, 45 de noi kilometri de autostradă, însă a marcat și o premieră negativă în domeniu, prin demolarea unui număr de 200 - 300 de metri din tronsonul Săliște - Cunța al Autostrăzii Orăștie-Sibiu și închiderea acestuia (22 kilometri), deoarece pe o porțiune din zona viaductului Aciliu au apărut fisuri adânci, care au pus în pericol siguranța traficului rutier.

Alte două premiere implică DNA, în condițiile în care procurorii au deschis un dosar penal, în care a fost începută urmărirea penală in rem, în legătură cu săvârșirea unor posibile fapte de corupție în construirea autostrăzii Sibiu — Orăștie, iar alt dosar penal vizează trucarea licitației pentru achiziția unui număr de 51 de garnituri de metrou destinate Magistralei 5.

În acest ultim caz, trei membri ai Comisiei de licitație din Metrorex sunt urmăriți penal de procurorii anticorupție pentru trucarea licitației vizând atribuirea acordului-cadru "Achiziția de trenuri noi de metrou pentru Magistrala 5 Drumul Taberei — Pantelimon" de către Construcciones y Auxiliar de Ferrocarriles (CAF) Bilbao.

În ceea ce privește Compania Națională de Drumuri și Autostrăzi din România (CNADNR), potrivit DNA, în dosarul Autostrăzii Sibiu — Orăștie a fost începută urmărirea penală pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție, infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție și infracțiuni privind fraude cu fonduri europene.

În urma scandalului declanșat de închiderea tronsonului Săliște-Cunța, de 22 de kilometri, Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor CNADNR a decis înlocuirea directorului general Narcis Neaga cu Cătălin Homor (director general interimar al Metrorex), ordinul în acest sens fiind semnat pe 8 decembrie de ministrul Transporturilor, Dan Costescu. Aceasta a fost, de altfel, și cea mai importantă și așteptată decizie a ministrului Transportului în puținul timp petrecut la șefia instituției.

Bilanțul pe 2015: 45 de km noi de autostradă și 22 km închiși

În anul 2015, au fost deschiși circulației 45,5 kilometri de autostradă. Pe 23 decembrie, s-a deschis traficul rutier pe tronsonul de Autostradă Timișoara-Lugoj, Lot II, km 54+000 — km 79+625, cu șapte luni mai devreme decât era programat.

Odată cu acești 25 de kilometri ai tronsonului Timișoara — Lugoj Lot II, au putut fi dați în folosință alți 10,5 kilometri din Centura Lugoj-Deva Lot 1, pe care nu se putea circula întrucât se terminau în câmp. Împreună cu Nădlac-Arad Lot II, încă 10 kilometri, România se poate "mândri" cu încă 45,5 de kilometri de autostradă dați în folosință în 2015.

Rezilierea contractului de concesiune pentru Autostrada Comarnic — Brașov

Tot în domeniul autostrăzilor, o decizie importantă a fost luată în 2015 de autoritățile de resort, iar CNADNR a anunțat, la jumătatea lunii iunie, că renunță la atribuirea contractului de concesiune pentru Autostrada Comarnic — Brașov către asocierea Vinci-Strabag-Aktor motivând că ofertantul nu a găsit fondurile necesare, iar finanțarea de la bugetul de stat ar fi afectat poziția bugetară a României.

Lucrări SURPATE la Metrou

Lucrările la Magistrala 5 au fost marcate de un incident major care s-a produs pe final de an. Astfel, în zona stației de metrou Eroilor, terenul s-a surpat, din cauza lucrărilor la noua magistrală de metrou, iar 14 persoane au fost nevoite să-și părăsească locuințele aflate în apropierea zonei afectate. De asemenea, au fost dispuse măsuri de restricție a circulației rutiere în zona Eroilor, timp de 30 de zile, precum și devieri ale traficului.

Avem, în schimb, Master Plan pe Transporturi

2015 este anul din care România are un Master Plan General de Transport, după ce a primit aprobarea Comisiei Europene, document prin care s-a stabilit un necesar total de finanțare de 45,45 miliarde de euro până în 2030 pentru proiecte de infrastructură rutieră, feroviară, navală și aeriană. Analiza completă pe Agerpres.

Mai multe articole despre:
infrastructura transporturi autostrăzi