Alpinistul Alexandru Găvan demarează un proiect ecologic pe Valea Vâlsanului: „Planul Național de Acțiune pentru Asprete"
Alpinistul român Alexandru Găvan trage un semnal de alarmă, pe Facebook, în legatura cu un dezastru ecologic și anume „distrugerea pe scară largă în arie protejata, pe Valea Vâlsanului”, situată în județul Argeș. În această zonă, după cum spune alpinistul, trăiește o ființă fabuloasă: „aspretele (Romanichthys valsanicola), un pește fosilă vie, cu o vechime de peste 65 de milioane de ani, fiind contemporan cu ultimii dinozauri.”
Mai mult, Alex Găvan a făcut o sesizare la Ministerul Apelor, Mediului și Pădurilor în această speță, în urma căreia ministrul Costel Alexe a trimis două controale la fața locului. Aceste inspecții au rezultat și într-o întâlnire cu Garda Națională de Mediu, despre care alpinistul spune că va ajuta la prevenirea unor astfel de ilegalități pe viitor. În paralel cu inițiativa autorităților, echipa lui Alexandru Găvan lucreaza la proiectul de salvare a aspretelui prin reconstrucție ecologică, proiect denumit sugestiv „Planul Național de Acțiune pentru Asprete."
Alexandru Găvan, pe Facebook: Distrugere pe scara larga in arie protejata, pe Valea Valsanului, una dintre cele mai frumoase vai din muntii Fagarasului si din Carpatii Romanesti. Pe o portiune extrem de limitata, aceasta vale este singurul loc de pe planeta care inca mai adaposteste o fiinta fabuloasa: aspretele (Romanichthys valsanicola), un peste fosila vie cu o vechime de peste 65 de milioane de ani, fiind contemporan cu ultimii dinozauri. Este considerat cel mai rar pește din Europa și, după unele estimări, chiar din lume. Desi mai exista un numar extrem de redus de exemplare si este ocrotit, atat la nivel national cat si international de toate formele de protectie posibile, presiunile si amenintarile actuale la adresa sa sunt mai mari decat oricand.
Imaginile de mai jos sunt facute in primavara si vara acestui an de catre oamenii din echipa de proiect care lucreaza la salvarea de la disparitie a aspretelui, proiect pe care l-am demarat anul trecut, odata cu ascensiunea fara oxigen suplimentar a varfului Garherbrum 2- 8035m. Ele ilustreaza nerespectarea debitului de servitute la barajul Dobroneagu (se observă că debitul de servitute este zero), exploatarea neautorizată a pietrișului în albia râului (furt de agregate minerale), lucrări neautorizate în albia râului,tăierea neautorizată a arinișurilor din albia majoră si trecerea buștenilor prin vadul apei, nerespectand normele de exploatare forestiera
Pe baza sesizarii pe care am facut-o catre Ministrul Mediului, Apelor si Padurilor, Costel Alexe, s-au trimis doua controale pe Valsan. Primul a fost facut de catre ANAR (Administratia Nationala "Apele Romane"), iar cel de al doilea de o echipa mixta a ANAR si a GNM (Garda Nationala de Medaiu), actiune la care am luat si eu parte pentru a le arata si prezenta personal starea de fapt.
Zilele trecute, la sediui GNM, am avut o intalnire pentru a stabili in mod concret pasii urmatori si cum putem repara si preveni pe viitor astfel de ilegalitati. Alaturi de mine au participat (in fotografie, de la stanga la dreatpa) Alexandru Cacoveanu -Comisar General Adjunct GNM, Ervin Molnar - Director General ANAR, Bogdan David - Director General ABAAV (Administrația Bazinala de Ape Argeș-Vedea), Nicolae Badea - Director General Adjunct GMN si Razvan Sipos, sef serviciu Inspectia Apelor din cadrul ANAR.
Cu aceasta intalnire, cred ca aspretele a mai capatat inca cinci prieteni, sustinatori de care acum are atata nevoie.
De asemenea, odata cu inceperea respectarii legii prin asigurarea debitului de servitute atat de necesar pentru supravietuirea aspretelui, se va face un prim pas catre asigurarea acestui debit de servitute pe toate raurile din tara care au prevazute baraje. Din observatiile pe care le fac des in teren cu prilejul antrenamentelor mele montane, in acest moment acest debit de servitute nu este respectat pe marea majoritate a raurilor. Asistam acum la o crima de mediu ce se cronicizeaza pe zi ce trece, deoarece lipsa apei in aval de barajele din tara inseamna lipsa conditiilor necesare pentru existenta habitatelor acvatice, implicit disparitia biodiversitatii si lipsa vietii pe aceste vai. Statul roman trebuie sa isi respecte propriile legi, nici mai mult, nici mai putin.
In paralel, echipa pe care am alcatuit-o lucreaza la proiectul de salvare a aspretelui prin reconstrucție ecologică,
reproducere dirijată și acțiuni de repopulare. Ca urmare a dezbaterii publice ce s-a incheiat, in curand vom avea forma finala a "Planului national de actiune pentru asprete", plan pe care l-am elaborat si care ofera cadrul necesar si contine, in acelasi timp, masurile active ce trebuie implementate.