MENIU

Adevărul nespus despre zacuscă. Cât de sănătoasă este? Un răspuns neaşteptat

Adevărul nespus despre zacuscă. Cât de sănătoasă este? Un răspuns neaşteptat

Toamna oferă legume la discreţie. Motiv pentru care gospodinele încep să prepare zacuscă şi murături. Cât de sănătoase sunt acestea?

ULEI ŞI LEGUME DE CALITATE 
În volumul "Noua ordine alimentară. Şi noi ce mai mâncăm", profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, ne asigură că zacusca este un aliment nu numai gustos, dar şi sănătos. Cu condiţia ca la prepararea ei să se folosească doar legume şi ulei de calitate. Astfel, zacusca înseamnă un aport de fibre alimentare şi de alţi nutrienţi valoroşi pentru buna funcţionare a organismului. 

De asemenea, specialistul nostru mai susţine că zacusca preparată în mod tradiţional, ca pe vremea bunicii, este de departe mai gustoasă şi mai sănătoasă decât cea din comerţ. 

MODUL DE PREPARARE

În primul rând, profesorul doctor Gheorghe Mencinicopshi ne cere să înţelegem ce sunt cu adevărat murăturile. Întrucât, contrar a ceea ce susţin multe gospodine, conservele de legume steri­lizate în oţet nu sunt murături.

Murăturile se prepară simplu: legumele şi fructele proaspete se cufundă în saramură obţinută cu sare autohtonă sau sare marină. Fermentaţia trebuie să se producă în lipsa oxigenului din aer şi de aceea legumele şi fructele trebuie să fie bine acoperite de saramură. Indicat este ca fermentaţia să aibă loc fie în butoaie de stejar, fie în borcane de sticlă. În nici un caz nu vom folosi vase din mase plastice, aluminiu, deoarece acidul lactic şi saramura pot extrage din materiale substanţe toxice, periculoase pentru sănătate.

SUBSTANŢELE VALOROASE
Trebuie să fim convinşi că, prin murare, varza îşi păstrează compuşii anticancerigeni, hepatoprotectori, antiinflamatori şi antioxidanţi (vitaminele A, C, E şi zincul), fibrele alimentare, mineralele. În plus, se îmbogăţesc cu acid lactic, echilibrează microflora intestinală, bacterii probiotice benefice pentru întărirea sistemului imunitar şi sănătatea colonului.

Reţetele tradiţionale fac murăturile delicioase, datorită plantelor condimentare, cum ar fi: seminţele de muştar, mărar, usturoi românesc, schinduf, hrean, ghimbir.

ANTIOXIDANŢI
"Întrucât au o compoziţie bogată în vitamine, minerale, fitonutrienţi şi fibre alimentare, murăturile contribuie la menţinerea unui ten tânăr, încetinind procesele naturale de îmbătrânire", menţionează specialistul nostru, profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi. 

Varza murată este recomandarea profesorului Gheorghe Mencinicopschi în cazul în care la masă sunt mâncăruri grele. "Antioxidanţii din murături previn apariţia nitrozaminelor cancerigene rezultate în urma digestiei cărnurilor sau a prepa­ratelor din carne, precum şi oxidarea grăsimilor alimentare ingerate. Grăsimile oxidate sunt agenţi procancerigeni recunoscuţi", ne avertizează specialistul nostru.

CALORII PUŢINE. Murăturile au o densitate calorică foarte mică: între 20 şi 25 kcal la 100 de grame. De aceea, profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi le recomandă în dietele pentru menţinerea siluetei. De pildă, varza murată are 20 kcal/ 100 g. În schimb, varza murată conţine multe fibre alimentare, determinând instalarea rapidă a saţietăţii şi, în acelaşi timp, facilitând deto­xificarea organismului.

IMUNITATE. Preparate din legume proaspete, murăturile sunt consumate iarna, având efect revitalizant, remineralizant, de întărire a sistemului imunitar, de optimizare a digestiei şi a microflorei intestinale, de stimulare a detoxificării şi de creştere a rezistenţei ge­nerale a corpului la agresiunile de mediu.

OŢET. 
Dacă preferaţi oţetul în locul saramurii, trebuie să luaţi aminte la câteva recomandări. Oţetul folosit la prepararea murăturilor trebuie să fie natural, obţinut din vin sau din mere. Oţetul natural are proprietăţi antibacteriene şi de stimulare a digestiei. Totuşi, murăturile în oţet sunt contraindicate persoanelor cu hiperaciditate sau celor care suferă de ulcer gastrointestinal, scrie jurnalul.ro