Adăposturile civile, doar pe hârtie: România, vulnerabilă în caz de criză
La patru ani de la începutul războiului din Ucraina, nivelul de pregătire al României pentru situații extreme rămâne o temă sensibilă. Datele oficiale arată că multe dintre adăposturile civile există doar pe hârtie, iar capacitatea reală de protecție a populației este extrem de redusă.
În documentele statului român apar nici mai mult, nici mai puțin de 5.770 de adăposturi de protecție civilă. În realitate, însă, doar o parte dintre ele pot fi folosite în caz de urgență.
Datele arată că numai 1.191 sunt complet funcționale. Alte 3.345 sunt parțial utilizabile, iar mai mult de 1.200 nu pot fi folosite deloc. În multe cazuri este vorba despre subsoluri sau spații trecute în evidență ca adăposturi, dar care nu sunt amenajate corespunzător.
Buncărele de la subsol, reparate pe banii primăriilor în fața riscului unui conflict militar
Capacitatea reală de protecție a populației este și mai mică. Potrivit Curții de Conturi, doar 3% dintre români ar putea fi adăpostiți în buncăre. Asta înseamnă aproximativ 611.000 de persoane. Dacă luăm în calcul și alte spații posibile, cum ar fi metroul, parcările sau pasajele subterane, procentul ajunge la puțin peste 5% din populație.
Problemele vin și din vechimea infrastructurii. Aproape trei sferturi dintre adăposturi au fost construite înainte de 1990. Raportul mai arată că sistemul național de adăpostire nu oferă protecție suficientă în caz de conflict. Cele mai multe autorizații au fost emise în ultimii ani în București-Ilfov și în județul Timiș, în timp ce șapte județe nu au nicio autorizație.
Potrivit specialiștilor, sistemul ar avea nevoie de investiții și modernizări pentru a putea răspunde unor situații de criză.