ACCIDENT AVIATIC. Anchetă: Sistemul de avertizare al avionului funcţiona la momentul găsirii epavei

ACCIDENT AVIATIC. Şeful Comisiei de anchetă tehnică privind accidentul aviatic din Munţii Apuseni, Sorin Cimpoieru, a declarat, joi, că unul dintre reprezentanţii ISU care a ajuns la locul accidentului a încercat decuplarea sistemului electric al avionului, inclusiv a sistemului de avertizare, transmite corespondentul MEDIAFAX.

El a spus că una dintre antenele aparatului a fost găsită ruptă, însă nu poate preciza dacă aceasta a fost ruptă înainte sau după impact.

Potrivit acestuia, a doua antenă a aparatului a fost găsită întreagă şi a fost sigilată pentru continuarea investigaţiilor.

"Una dintre antene am găsit-o ruptă, nu pot să vă spun dacă această antenă s-a rupt înainte sau la impact. Cealaltă o am întreagă, o am sigilată. Am demontat tot sistemul de cablaj, staţii, microfon, difuzor acustic, toate erau în stare de funcţionare la momentul în care eu le-am decuplat, a doua zi. Decuplarea sistemului a fost încercată de reprezentantul ISU care a ajuns la locul accidentului în noaptea de luni. Dânsul a fost cel care, în încercarea de a decupla tot ceea ce înseamnă sistem electric de pe epavă, a încercat să taie firele ca să întrerupă acel sistem de avertizare, a decuplat bateria de acumulare, dar nu a ştiut că acest sistem are o baterie internă care, chiar dacă se decuplează tot ceea ce înseamnă energie de la bord, rămâne cuplat, rămâne în avertizare până va fi decuplat", a spus Cimpoieru.

Întrebat ce semnale de avertizare emite acest sistem, el a afirmat că semnalele pot fi primite atât de aeronavele care trec prin zonă, cât şi de o staţie terestră care nu se află în România.

"Trimite semnale de avertizare care sunt primite atât de aeronavele care trec prin zonă, cât şi de o staţie terestră care nu se află în România. Semnalele sunt recepţionate în momentul în care sunt emise. Emisia faţă de aparat, fizic, am văzut că se producea, problema e că nu vă pot spune acum dacă aceasta putea să ajungă acolo. Vă spun cu certitudine că una dintre antene, antena care lipseşte, e cea din dreapta aparatului, din câte îmi amintesc eu, cea din 406 hertzi", a spus Cimpoieru.

Pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa după ce un avion de mici dimensiuni de tip BN2 la bordul căruia se afla un echipaj medical a aterizat forţat, luni după-amiază, într-o zonă muntoasă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa judeţelor Cluj şi Alba.

În urma accidentului au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi patru medici - Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul "Sf. Maria" şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.

Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care a suferit un accident vascular cerebral.

Epava avionului şi victimele au fost găsite de un pădurar, după o căutare de aproximativ cinci ore, la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.

Pilotul Adrian Iovan a fost găsit încarcerat, iar studenta era în stop cardio-respirator, cu hipotermie severă, nemaiputând fi salvată.

Epava avionului a fost păzită de jandarmi, pe timpul nopţii, iar miercuri aceasta a fost tăiată şi încărcată în mai multe tractoare, urmând să fie transportată la Bucureşti pentru investigaţii.

Raportul vicepremierului Gabriel Oprea, publicat miercuri, relevă că ROMATSA asigură recepţionarea semnalelor emise în situaţii de urgenţă inclusiv pe frecvenţa de121,5 MHz, pe care a emis avionul prăbuşit, deşi frecvenţa nu mai e monitorizată prin satelit din 2009.

Astfel, în Raportul citat se precizează că echipamentele de locaţie pentru situaţii de urgenţă (ELT) ale aeronavei nu au funcţinat pe frecvenţa de 406 MHz, ci numai pe cea de 121,5 MHz, care “nu era aptă să permită localizarea”.
De asemenea, în Raport se precizează că nu a existat o informare de la Centrul Cospas-Sarsat (Centrul de Căutare-Salvare Satelitară), prin Centrul de la Moscova (MCC).

“Fiind ulterior contactat, de către ROMATSA, (telefonic şi prin e-mail) Centrul de la Moscova nu a comunicat niciun răspuns”, se menţionează în Raportul Executivului.

ROMATSA a efectuat această operaţiune de contactare a Centrul Cospas-Sarsat în condiţiile în care acest centru nu mai monitorizează frecvenţa 121,5 MHz din februarie 2009, aceasta fiind schimbată cu 406 MHz, potrivit www.cospas-sarsat.org.

Potrivit sursei citate, începând cu februarie 2009, doar frecvenţa 406 MHz este detectată de sistemul satelitar Cospas-Sarsat.

Cu toate acestea, în Raport este citat şi articolul 13 din Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de producerea unui accident de aviaţie civilă, aprobat prin HG nr. 741/2008, în care se precizează că ROMATSA asigură recepţionarea inclusiv pe 121,5 MHz.

“În acest sens, ROMATSA asigură supravegherea continuă a transmisiilor radio recepţionate de la aeronavele în pericol şi, totodată, recepţionarea semnalelor emise de echipamentele de locaţie pentru situaţii de urgenţă( (ELT) pe frecvenţele 121,5 MHz şi 406 MHz. Orice mesaj recepţionat pe aceste canale de la aeronave aflate în pericol în FIR -Bucureşti va fi transmis cu operativitate Centrului de coordonare ROMATSA”, se menţionează în articolul 13 din Regulament, citat în Raport.

Regulametul prevede că Centrul de coordonare ROMATSA determină zona de căutare a aeronavei dispărute şi declanşează operaţiunile de căutare prin unităţile operative de căutare, unităţi operative ale Ministerului Afacerilor Interne şi unităţi operative ale Ministerului Apărării, în a căror zonă de responsabilitate se presupune că ar fi avut loc accidentul.

De asemenea, Regulamentul prevede, la articolul 17, că după identificarea locului producerii accidentului de aviaţie, Centrul de coordonare ROMATSA va informa în mod operativ comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă sau, după caz, Comitetul municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, precum şi inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă din judeţul pe rază căruia s-a produs accidentul.

Raportul menţionează că la ora 16.16:26, Serviciul de Urgenţă a primit un apel, prin Centrul 112 Cluj/Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), de la numărul 0724 , apelant dr. Radu Zamfir, în care a fost anunţată prăbuşirea unui avion şi că, după identificarea urgenţei, conform procedurilor de operare, apelul a fost transferat către ISU Cluj (ora 16.20), SJA Cluj (16.20), IPJ Cluj (16.20), IJJ Cluj (16.20), COAP/MApN (16.22 - 16.27), ROMATSA (între orele 16.28 şi 16.33), Salvamont Braşov (16.34), Elicopter Târgu Mureş.

În Raport se arată faptul că acesta “ar fi trebuit” să reprezinte momentul declanşării procedurii prevăzută de Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de producerea unui accident de aviaţie civilă, aprobat prin HG nr. 741/2008.

Potrivit articolului 12 din Regulament, alarmarea în caz de accident aviatic se face de către ROMATSA şi/sau de către Sistemul naţional pentru apeluri de urgenţă (112) .