Rolul Asociaţiei 21 Decembrie 1989 în Dosarul Revoluţiei

Fostul procuror general Dan Voinea a povestit pentru Lumea Justitiei ce s-a intamplat in anii '90 cu Dosarul Revolutiei si rolul esential jucat de Asociatia 21 Decembrie 1989: "Dosarul 97/P/1990, care a fost dosarul de baza al represiunii din 21 decembrie 1989, a fost solutionat prin neinceperea urmaririi penale in anul 1995 de catre un alt procuror militar.

Practic, pana in 1995, se dadusera solutii de neurmarire penala (NUP) in majoritatea cauzelor privind victimele Revolutiei.

In anul 1997, victimele Revolutiei, prin numeroase memorii adresate Procurorului General si ministrului Justitiei, si as nominaliza aici Asociatia 21 Decembrie 1989, au facut numeroase plangeri. Toate aceste plangeri fost gestionate de catre seful Sectiei Parchetelor Militare de atunci Samoila Joarza, care mi le-a repartizat spre solutionare".

"In 2004, in urma plangerii Asociatiei 21 Decembrie 1989, dosarul mortii lui Milea a fost redeschis. Generalul Voinea a infirmat rezoluţia în Dosarul 97/P/90, iar prin reluarea cercetărilor, practic generalul Voinea a întrerupt prescrierea crimelor Revoluţiei, asta întrucât, potrivit legii, după 15 ani, tot ce s-a petrecut la Revoluţie s-ar fi prescris", a explicat Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989.

"Ulterior, Dosarul 97/P/90 va fi numit Dosarul Revolutiei. Plangerea facuta de Asociatia 21 Decembrie 1989 a fost facuta pe intreaga perioada infractionala, adica 14 decembrie 1989-30 decembrie 1989, la nivel national", a adăugat Mărieş.

Care este situatia Dosarului Vasile Milea

Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989 continuă: "Pe Dosarul Milea au fost învestiţi coloneii Surdescu şi Boeru, care au tergiversat Dosarul aproximativ un an. In urma plangerii Asociatiei 21 Decembrie 1989, care a solicitat conexarea Dosarului Milea la Dosarul Revolutiei, Generalul Voinea cheama Dosarul de la cei doi procurori si de la acel moment Dosarul Milea este incorporat la Dosarul Revolutiei".

In 2005-2007, Dosarul Milea capata consistenta, in urma anchetelor coordonate de Dan Voinea si prin ridicarea unor documente-cheie de la institutiile spitalicesti, unde a fost internat si apoi autopsiat Vasile Milea. Ancheta si documentele obtinute in acea perioada i-au determinat pe anchetatori sa ajunga la concluzia ca pe 22 Decembrie 1989, la etajul 6 al CC, a avut loc o crima.

Totusi, ancheta nu a putut fi finalizata, adica nu a avut parte de un rechizitoriu, intrucat, printr-o decizie a Curtii Constitutionale din iunie 2007, procurorii militari au fost obligati sa predea dosarele la sectia civila. Decizia CCR din 2007 a stabilit ca dosarele sa fie lucrate, practic, de procurori civili.

Dan Voinea povesteste cum a fost nevoit sa se pensioneze

Dan Voinea a detaliat, cu lux de amanunte, pentru Lumea Justitiei: "Am fost pensionat asa cum a declarat si domnul presedinte Traian Basescu la intalnirea care am avut-o cu domnia sa la Cotroceni in 2009, in fata grupului de revolutionari care solicitau continuarea cercetarilor in dosarele decembrie 1989, dar si in prezenta ministrului Justitiei, Catalin Predoiu si a Procurorului General Laura Kovesi.

Cu acel prilej am constatat ca presedintele i-a reprosat Procurorului General ca am fost scos la pensie. De fapt, pana la acel moment am fost supus unor anchete penale si unor presiuni politice, care aveau ca scop inlaturarea mea de la Sectia Parchetelor Militare, mai precis inlaturarea mea din anchetele derulate de mine in anii anteriori in ce priveste victimele Revolutiei, Mineriadelor, ale represiunii comuniste.

Si mai aveam si dosare de coruptie, in care erau implicati inclusiv Babiuc si Becali - dosar finalizat ulterior de DNA, dar facut integral de procurorii miliari.

Eu nu aveam de gand sa ma pensionez, dar cand esti supus la anchete in care au fost folositi diversi invinuiti anchetati de mine si chiar unii condamnati pentru omor – precum Clita Marian, Tudor Stanica, fost sef de cercetari penale la Militie, generalul Gheorghe Florea de la Brasov, Ion Iliescu, Teodor Brates si altii – si in plus am fost supus timp de aproape doi ani unei anchete disciplinare din partea CSM-ului, care urmarea sa ma scoata din Magistratura, si saptamanal eram chemat de Laura Kovesi sa ma mustruluiasca, iar in sedintele de lucru saptamanale noul sef al parchetelor militare, generalul Ion Vasilache imi cerea insistent demisia sau iesirea la pensie – am decis sa ma retrag din Magistratura".

Demersurile facute de Asociatia 21 Decembrie 1989

Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989 povesteşte ce a urmat: "La inceputul lui 2007, Asociatia 21 Decembrie 1989 a depus o cerere la CEDO privind tergiversarea si nefinalizarea Dosarelor Revolutiei si "13-15 iunie 1990". Victimele se plangeau de nelucrarea celor doua dosare pentru perioada infractionala 14 decembrie 1989-18 iunie 1990.
CEDO a acordat prioritate cererii Asociatiei 21 Decembrie 1989 si cererea a primit doua numere, iar denumirile au fost "Dosarul Asociatiei 21 Decembrie Maries si Vlase vs Romania I" si "Dosarul Asociatiei 21 Decembrie Maries si Mocanu vs Romania II".

Dupa obtinerea judecarii cu prioritate a Dosarelor pe principiul armelor egale, CEDO a cerut statului roman sa puna la dispozitia Asociatiei 21 Decembrie 1989, integral, dosarele, in vederea formularii apararii partilor la CEDO".

Ce este Asociatia 21 Decembrie 1989

Asociatia 21 Decembrie 1989 este o asociatie care curpinde participanti la revolutie, urmasi de eroi martiri, raniti, retinuti, luptatori cu rol determinant in Revolutia din 1989, plus persoane participante la Revolutie si care au refuzat certificatul de revolutionar.

Asociatia a fost infiintata in februarie 1990.

In 2004, Teodor Maries a obtinut, in calitate de presedinte, impreuna cu colegii lui, reluarea dupa mai multi ani a cercetarilor in Dosarul Revolutiei.

Greva foamei, pentru ca statul roman sa puna in aplicare o decizie CEDO, adica sa ofere Asociatiei 21 Decembrie 1989 o copie a Dosarului Revolutiei

In 2009, liderul Asociatiei a intrat pentru prima data in greva foamei, timp de 74 de zile. Maries a protestat fata de refuzul autoritatilor de la Bucuresti de a pune in aplicare dispozitia CEDO care obliga statul roman sa ii furnizeze o copie a dosarului Revolutiei.

Ulterior, Maries a renuntat la protest, dar numai dupa ce institutiile statului au pus la dispozitia Asociatiei o copie stampilata a Dosarului Revolutiei, promitand ca vor desecretiza si cele 108 jurnale de lupta.

In 2010, Maries a intrat din nou in greva foamei. El a declarat atunci ca, desi este in posesia majoritatii dosarelor Revolutiei, documentele de la SRI, Armata, STS, etc nu ii pot fi furnizate de Parchetul Instantei Supreme, desi au fost promise, fiindca Guvernul refuza desecretizarea.

In final, in urma celei de-a doua greve a lui Maries, Asociatia a obtinut desecretizarea tuturor Dosarelor si predarea lor Asociatiei.

In anul 2011, in cauza Asociatia 21 Decembrie si altii vs Romania, CEDO a hotarat ca Romania a incalcat articolele referitoare la dreptul la viata privind victimele si dreptul la viata privata privind persoana lui Teodor Maries, intrucat nu a investigat in mod serios crimele legate de Revolutia din 1989 si pentru ca ar fi intervenit in viata privata si l-a "urmarit pe actualul presedinte al Asociatiei", dar i-a si "supravegheat telefoanele", conform declaratiei acestuia.