MENIU

Ministrul Muncii îşi asumă răspunderea pentru micşorarea coeficienţilor de salarii din grila unică a bugetarilor

Foto: tmctv.ro
Ministerul Muncii îşi asumă răspunderea pentru micşorarea coeficienţilor de salarii

Ministerul Muncii îşi asumă răspunderea pentru micşorarea coeficienţilor de salarii din grila unică a bugetarilor. Declaraţia aparţine ministrului Muncii, Marian Sârbu, care s-a întâlnit vineri cu sindicaliştii pentru a discuta despre majorările lefurilor.

"Pot să vă spun că Ministerul Muncii îşi asumă propunerile pe care le-am făcut în acest moment la Guvern. Fireşte că aceste grile, aşezarea pe grilă este încă în discuţie", a declarat Marian Sârbu.

"În momentul acesta se pare că lucrurile duc spre o decizie politică. Sperăm să se ţină cont de punctul de vedere al sindicatelor. Sindicatele şi-au exprimat nemulţumirea faţă de reducerea cu 40% a grilei de salarizare şi cu siguranţă vom ieşi în stradă şi ne vom apăra drepturile", a spus preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţia Publică, Romel Neagu.

Liderii confederaţiilor sindicale au convenit săptămâna aceasta cu ministrul Muncii să poarte negocieri în fiecare an pentru a stabili ce categorii de bugetari vor beneficia de cea mai mare majorare a salariilor pe noua grilă de salarizare din Legea unitară, prioritate având cei cu salariile cele mai mici. Secretarul general al CNSLR Frăţia, Sorin Stan, a afirmat că, în cadrul discuţiilor s-a avansat şi propunerea ca anul viitor să crească doar salariile celor care nu depăşesc coeficientul 2,5 în grilă (2,5 salarii minime pe economie).

Salariul de bază pentru primul nivel de referinţă al grilei unice ar urma să fie micşorat de la 8,85 salarii minime pe economie, la 5,40, potrivit agenţiei NewsIn. La cel de-al doilea nivel, salariul de bază ar fi egal cu 3,80 salarii minime pe economie şi nu 6,5 cât era iniţial. Pentru al treilea nivel, salariul de bază ar fi micşorat de la 3,80 salarii minime pe economie la 2,30. Micşorările ar fi fost făcute, fără negociere cu sindicatele, iar unul dintre motive ar fi faptul că în urma calculelor guvernanţii şi-ar fi dat seama că nu au bani să aplice salariile din grilă.