MENIU

Geoană, Antonescu şi Johannis au semnat \"Parteneriatul pentru Timişoara\"

<descriere>
Semnarea Parteneriatului de la Timişoara

Prezidenţiabilul PSD, liberalul Crin Antonescu şi edilul Sibiului au semnat marţi pactul \"Parteneriatul pentru Timişioara\". Documentul a fost parafat în prezenţa primarului Gheorghe Ciuhandu.

Prin \"Parteneriatul pentru Timişoara\", primarul Gheorghe Ciuhandu cere ca poziţia Timişoarei, în context naţional, să fie reconsiderată, întrucât oraşul de pe Bega reprezintă poarta spre vest a României, este un centru multicultural şi al doilea contributor la bugetul naţional.

Primarul Timişoarei a deschis evenimentul printr-o cuvântare în care a amintit de importanţa Zilei Naţionale a României, dar nu a omis să reamintească nici rolul negativ pe care l-a avut preşedintele Traian Băsescu în viaţa politică şi în cea socială a ultimilor cinci ani.

De asemenea, Ciuhandu a susţinut că Mircea Geoană este soluţia cea mai bună pentru ieşirea României din criză, iar Johannis este omul cel mai potrivit pentru a reda imaginea adevărată a României în afară. Primarul Timişoarei a afirmat că \"cei care îl votează pe Băsescu, votează comunismul\", şi că \"dacă o să se vadă pe stema Timişoarei, secera şi ciocanul, şi pe faţa cealaltă chipul lui Traian Băsescu, atunci în Timişoara a revenit comunismul\".

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat că aceasta este una dintre cele mai fericite zile din cariera sa politică. \"La 20 de ani de la Revoluţie, se întâmplă azi câteva gesturi politice semnificative, destinate a marca simbolic sfârşitul tranziţiei, dezordinii\", a spus Antonescu.

\"Am bucuria să văd că ceea ce iniţial a fost cooperarea dintre noi şi PSD, soluţia Johannis, se dezvoltă într-o chestiune mai amplă\", a mai spus Antonescu.

Preşedintele PNL a mai spus că, în cazul aplicării marţi a punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara, Băsescu ar fi cel care ar trebui să plece. \"Propunem ca legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice lista, al foştilor activişti comunişti şi al foştilor ofiţeri de Securitate. Prezenţa lor în viaţa politică a ţării este principala sursă a tensiunilor şi suspiciunilor care frământă azi societatea românească\", se arată în Proclamaţia de la Timişoara, un document programator adoptat la Timişoara în data de 12 martie 1990.

Klaus Johannis a amintit de discuţiile de luni, de la Palatul Parlamentului, cu cei doi lideri politici şi a reiterat că evenimentul semnării \"Pactul de la Timişoara\" reprezintă o \"reconciliere istorică\".

\"Ieri am avut o rundă de discuţii foarte bună. Iată, după nici o zi are loc o reconciliere istorică. Cred că este un început destul de bun\", a declarat primarul Sibiului.

Acesta l-a felicitat pe Geoană spunându-i că \"nu este doar o reconciliere cu PNŢCD, ci poate şi una cu fostul partid, fără de care nu se poate face pasul spre un nivel superior\".

Prezidenţiabilul Mircea Geoană a fost ultimul care a luat cuvântul înainte de semnarea pactului. \"Suntem într-un moment în care, fără să exagerăm suntem martorii unui moment de istorie. Cine şi-ar fi închipuit că un grup atât de divers de lideri se pot reuni într-un grup atât de comun. Această fotografie, de aici de la Timişoara, reprezintă un simbol. (...) Omagiul meu se adresează oamenilor care au făcut Marea Unire, bunicului lui Ciuhandu, Gheorghe Ciuhandu, armatei române şi tuturor celor care au înţeles că România merită un destin şi o şansă de a deveni o mare naţiune europeană\", a declarat prezidenţiabilul PSD.

Geoană a reafirmat că \"va da României un guvern până de Crăciun\" şi că determinarea celor trei partide de a-l susţine pe Johannis la funcţia de prim-ministru este cu atât mai mare cu cât speră ca majoritatea de care beneficiază în Parlament să fie susţinută în viitorul apropiat şi de către majoritatea naţiunii. Geoană a făcut un apel pentru crearea unui proiect naţional, care să implice atât clasa politică, cât şi cetăţenii \"de bună credinţă\" din România.

\"Suntem azi extrem de hotărâţi să putem să dăm României o guvernare nouă până de Crăciun, o echipă guvernamentală cu Klaus Johannis, o guvernare nouă şi competentă, care să reprezinte interesele românilor. Majoritatea de 65% din Parlament nu reprezintă o majoritate suficientă. Am să chem naţiunea română să creăm împreună un proiect naţional\", a susţinut social-democratul.

De asemenea, Mircea Geoană a anunţat că pe 18 decembrie va veni la Timişoara, la manifestările prilejuite de împlinirea a 20 de ani de la Revoluţie, în calitate de preşedinte al României.

\"Voi fi pe 18 decembrie, ca preşedinte al României, la manifestarea pe care Timişoara o aduce în fiecare an ca semn de respect pentru Revoluţia din \'89\", a afirmat Geoană.

Radu Sârbu, preşedintele unei aripi din PNŢCD, a declarat că prevederile protocolului semnat la Timişoara au fost aprobate de către Corneliu Coposu.

\"Prevederile acestui protocol au fost aprobate de Corneliu Coposu - veşnică fie-i odihna! Corneliu Coposu nu a găsit interlocutorii de partea celalaltă necesari reconcilierii naţionale. Aceste prevederi sunt voinţa seniorilor partidului, Senatul partidului, care cuprinde supravieţuitorii puşcăriilor comuniste, au votat în unanimitate pentru acest demers de reconciliere, care nu vizează doar un alt tip de realţii între două partide, ci vizează societatea românească în ansamblu\", a afirmat preşedintele PNŢCD Radu Sârbu.

La Timişoara au fost prezenţi şi Liviu Dragnea, Ilie Sârbu, Marian Sărbu, Mihaela Geoană, Ioan Bazac, Cristian Diaconescu, Ecaterina Andronescu, Radu Stroe, Mircea Dinescu, Ovidiu Brânzan şi Cristian Buşoi.

Conform documentului, cele trei principii şi obiectivele care stau la baza Parteneriatului pentru Timişoara sunt: descentralizarea economică şi financiară; depolitizarea administraţiei publice; susţinerea tuturor proiectelor de importanţă majoră ale municipiului Timişoara.

Pactul care a fost semnat marţi este un document cu 12 puncte şi reprezintă o continuare la nivel naţional a unui parteneriat care deja există al nivel loc de peste un an, între PSD, PNL, PNTCD şi Forumul Democrat German, care face referire la o susţinere masivă a autorităţilor de la nivel central a proiectelor Timişoarei.