DINASTIILE: Generaţii cu fluierul de gât. Arbitrajul românesc se transmite din tată-n fiu

Ca în orice alt domeniu, oportuniştii au căutat şi în sport breşe care să-i conducă spre locuri unde pot câştiga bani mai mulţi şi mai lesne, fără a face eforturi deosebite. Cum practicarea asiduă a unei activităţi de performanţă ţine în principal de talent, muncă şi hazard s-a forţat zona tangentă a domeniului şi anume arbitrajul.

Cea mai bănoasă profesie, cea de fotbalist, induce situaţia ca arbitrii cei mai bine retribuiţi să fie cei asociaţi cu acest joc, pe lângă baremurile  generoase unii dintre ei scoţând sume frumuşele şi din zona subterană a fotbalului, câţiva fiind chiar inculpaţi pentru asta. În momentul de faţă, un central câştigă 5.340 de lei pentru fiecare meci condus în Liga I, arbitrii asistenţi sunt retribuiţi cu câte 3.560 lei, cel de rezervă 1.334 lei, iar observatorul oficial încasează 1.649 lei.

Asupra multora planează însă suspiciuni că nu s-ar mulţumi cu aceşti bani, iar Direcţia Naţională Anticorupţie i-a acuzat chiar pe câţiva şi susţine, printre altele, că Aurelian Bogaciu a luat 5.000 de dolari pentru a favoriza pe FC Argeş într-o partidă, iar Sorin Corpodean chiar 15.000 de dolari, pentru "servicii" repetate aduse piteştenilor.

Cu sau fără legătură cu aceste aspecte, nu puţini sunt cavalerii fluierului care au încercat şi reuşit transmiterea profesiei din generaţie în generaţie şi, întâmplător sau nu, trei dintre ultimii preşedinţi ai Comisiei Centrale a Arbitrilor (CCA), Ion Crăciunescu, Gheorghe Constantin şi Vasile Avram au copiii arbitri de centru în prima divizie.

Teodor Crăciunescu a răzbit în ciuda faptului că are mult mai mulţi contestatari decât admiratori. Cornel Dinu spune despre el că este "un extraterestru în fotbal", în 2007 l-a lovit cu capul în figură pe un jucător al Universităţii Craiova, chiar pe terenul de fotbal şi, în general, părerea cvasi-unanimă despre el este că face praf orice meci. "Este judecat prin prisma a ceea ce am fost eu şi este foarte greu, fiindcă nimeni nu ia în considerare vârsta şi lipsa de experienţă şi pun în balanţă prestaţiile mele de la finalul carierei. La început şi eu am făcut multe greşeli", îşi apără Ion Crăciunescu fiul, el continuând pentru REALITATEA.NET: "Sunt arbitri care prin prisma părinţor sunt ajutaţi şi aici mă refer la Marius Avram, care este ajutat prin prisma a ceea ce face tatăl lui, preşedintele Comisiei Centrale a Arbitrilor. Sunt observatori care mi-au spus că Vasile Avram le dădea telefon să le influenţeze unele decizii".

În familia în cauză, Avram, tatăl Vasile este şeful CCA, iar fiul Marius este arbitru în Liga I, unde a fost promovat fără examen, în urmă cu trei ani. În această toamnă a fost promovat şi pe lista FIFA. De-a lungul timpului s-a discutat mult pe tema înălţimii sale, un arbitru având nevoie de minim 1.70 m să poata oficia la nivel înalt şi s-a zvonit că a fost măsurat de însuşi Mircea Sandu, care a constatat ca fiul lui Vasile Avram are 1.71 m. Sindicatul arbitrilor a cerut Comitetului Executiv al FRF să ia măsuri împotriva preşedintelui CCA, din cauză că l-a trecut pe Marius Avram pe lista FIFA, în timp ce fiul se disculpă: "De la mine se aşteaptă mult mai mult decât de la alţii. Tata chiar mi-a spus că trebuie să mă pregătesc de două ori mai bine şi să greşesc de două ori mai puţin".

Tot "fiul lui tata", Augustus Constantin are şi el de înfruntat situaţii delicate. Anul trecut a arbitrat cele mai multe meciuri netelevizate, multe dintre ele suspecte, iar Gazeta Sporturilor scria despre el în luna martie că nu şi-a mai susţinut testele fizice de un an, lucru nepermis la acest nivel. La zece zile de la dezvăluiri, Gheorghe Constantin, pe atunci şef la CCA, şi-a programat băiatul în secret să alerge Testul Cooper. După modelul "iepurilor" din atletism, lui i-au fost aduşi la teren doi arbitri care dăduseră probele, însă scopul lor era de a duce un ritm ridicat de alergare, astfel încât Augustus să poată parcurge distanţa minimă de 2.800 de metri în cele 12 minute prevăzute de regulament.

Arbitrul "Brichetă" Alexandru Deaconu are legături atât cu vârful FRF, fiind finul lui Mircea Sandu, cât şi cu structurile inferioare, fiind fiul magazionerului de la Federaţie, iar numele lui Marian Salomir, personaj ieşit pe uşa din dos a arbitrajului, nu a putut fi dezlipit de cel al tatălui său, fostul arbitru clujean Mircea Salomir.

Aceasta este însă doar faţa vizibilă a icebergului, fiindcă dedesubturile colcăie de nepotisme. Bogdan Sorescu a ieşit mai puţin în evidenţă, asta fiindcă arbitrează fotbal în sală inclusiv la nivel internaţional. Este fiul fostului arbitru şi actual şef al Asociaţiei Judeţene de Fotbal Argeş. Tot fiu de preşedinte de AJF este şi asistentul de Liga I, Eduard Crângaşu, al cărui tată e şeful AJF Prahova. Despre Marius Bocăneală se spune că este rudă cu preşedintele Oţelului, Marius Stan, focşăneanul Marius Martiş a fost cununat de Nicu Gheară, iar Dorin Mudura, asistentul strâns de gât de Ionel Ganea, este nepot al observatorului Alexandru Boc.

Lista numelor mici cu putere mare mai include un nepot de-al lui Mitică Dragomir, asistentul Florin Buzărnescu, fiul lui Florin Chivulete, Andrei, sau al unui alt fost arbitru, suceveanul Constantin Gheorghe, pe numele său Sebastian Gheorghe. În ceea ce-l priveşte pe Florin Chivulete, suspendat de UEFA în 2001, pentru "ospitalitate excesivă", ca urmare a scandalului "folcloristelor", de la Piatra Neamţ, acesta are doi copii în arbitraj, unul dintre ei fiind în lotul de elită la futsal, unde tatăl său este observator, iar celălalt a condus mai multe meciuri din Cupa României, unele în care au fost implicate formaţii din prima divizie.

Dacă ştiţi şi alte exemple de dinastii, scrieţi-ne

DINASTIILE, FAMILIILE CARE CONDUC ROMÂNIA

CITEŞTE ŞI: DINASTIILE: Fiii şi finii lui Geică, dar şi alte rubedenii, în aviaţia românească