MENIU

Descoperirea celulelor Gratzel şi traficul intracelular al membranelor, teorii cu şansă la Nobel

Foto: aps.org

Sezonul Nobelurilor se deschide cu anunţarea laureaţilor pentru medicină şi ştiinţe, iar predicţiile indică faptul că, printre câştigători, vom regăsi cercetători din SUA, Marea Britanie, Japonia sau Germania

Predicţii pentru medicină, chimie şi fizică

Medicină: Pentru rolul în descoperirea şi pentru cercetările de pionerat asupra telomerilor şi a telomerazelor, predicţiile îi indică pe: Elizabeth H. Blackburn, profesor la Catedra de Biologie şi Fiziologie "Morris Herztein", Departamentul de Biochimie şi Biofizică, Universitatea California din San Francisco, Carol W. Greider, director al Departamentului de Biologie Moleculară Genetică, Şcoala de Medicina Johns Hopkins, Baltimore şi Jack W. Szostak, profesor de Genetică la Şcoala de Medicină Harvard .

Pentru cercetările în domeniul traficului intracelular al membranelor: James E. Rothman, preşedinte al Departamentului de Biologie Celulară, profesor de Chimie, Universitatea Yale şi Randy Schekman, cercetător la Institutul Medical Howard Hughes,

Pentru descoperirile fundamentale în domeniul imagisticii prin rezonanţă magnetică funcţională (fMRI), care au revoluţionat studiul funcţiilor cerebrale precum şi în diagnoza lor în cadrul medicinii clinice: Seiji Ogawa, director al Laboratoarelor Ogawa pentru Studiul Funcţiilor Cerebrale, Fundaţia Hamano de Cercetare în Domeniul Ştiinţelor Biologice, Tokyo.

Chimie: Michael Grätzel, director al Laboratorului Fotonică şi Interfeţe, Institutul Federal Elveţian de Tehnologie (EPFL) din Laussane,  pentru inventarea celulelor solare fotosensibilizatoare, în prezent cunoscute sub denumirea de celule Grätzel.

Jacqueline K. Barton, profesor la Catedra de Chimie "Arthur şi Marian Hanisch Memorial", director al Diviziei de Chimie şi Inginerie Chimică, Institutul Californian de Tehnologie din Pasadena, California, Bernd Giese, profesor la Departamentul de Chimie, Universitatea din Basel şi Gary B. Schuster, decan al Şcolii de Chimie, Institutul Tehnologic al statului Georgia, pentru cercetările lor de pionerat în domeniul transferului de electron din ADN.

Benjamin List, director al Institutului Max Planck pentru Cercetarea Cărbunelui, Mülheim an der Ruhr, Germania, pentru dezvoltarea catalizei organice asimetrice folosind enaminele.

Fizică: Yakir Aharonov, de la Departamentul de Fizică, Ştiinţa şi Ingineria Informaticii, Universitatea Chapman şi Sir Michael V. Berry, cercetător afiliat Societăţii Regale Engleze şi profesor Emerit al Catredei de Fizică "Melville Wills", Universitatea din Bristol, pentru descoperirea Efectului Aharonov-Bohm, respectiv a Fazei Berry înrudită cu acesta.

Juan Ignacio Cirac, director al Diviziei Teoretice, Institutul Max Planck de Optică Cuantică, Garching, Germania şi Peter Zoller, de la Institutul de Fizică Teoretică, Universitatea din Innsbruck şi director Ştiinţific al Institutului de Optică Cuantică şi de Informatică Cuantică din cadrul Academiei Austriece de Stiinţă de la Innsbruck,  pentru cercetările lor de pionerat în domeniul opticii şi a informaticii cuantice.

Sir John B. Pendry, cercetător afiliat Societăţii Regale Engleze, conducător al Grupului de Teorie a Materiei Condensate, Colegiul Imperial de Ştiinţă şi Tehnologie, Londra, Sheldon Schultz, de la Universitatea California din San Diego şi David R. Smith, director al Centrului de Studiu al Metamaterialelor şi al Dispozitivelor Plasmonice, Universitatea Duke, Chapel Hill, pentru predicţia şi descoperirea refracţiei negative.

Premiile Nobel se acordă din 1901, pentru fizică, chimie, psihologie sau medicină, literatură şi pace. Luni, 5 octombrie, Academia Suedeză anunţă laureatul Nobel pentru medicină.

Mai multe articole despre:
medicină Nobel fizică premiile Nobel chimie predicţii