Bumbacul va deveni comestibil
Cei 20 de milioane de cultivatori de bumbac din întreaga lume au ocazia să hrănească întreaga planetă. O mutaţie genetică realizată de cercetătorii de la Texas A&M University poate transforma bumbacul într-o plantă bună de pus în farfurie de jumătate de miliard de pământeni în fiecare an.
Bumbacul este o plantă cultivată de peste 7.000 de ani, iar la ora actuală ocupă plantaţiile din peste 80 de ţări din lume. Fibrele de bumbac reprezintă 40% din materialul folosit în industria textilă, însă măreaţa plantă nu a fost niciodată în stare să ţină şi de foame. Seminţele de bumbac sunt o sursă bogată de proteină, însă acestea nu pot fi consumate decât prin înlăturarea gosipolului, un element chimic toxic care protejează planta de insecte şi de microbi. "Nici oamenii, nici porcii, nici găinile nu pot digera această substanţă", declară pentru Time Kater Hake, reprezentant al grupului industrial Cotton Inc. Doar vacile şi alte rumegătoare au un stomac suficient de puternic pentru a digera gosipolul.
Odată această substanţă înlăturată, bumbacul devine o sursă de proteine ieftină şi abundentă pentru toată lumea. Scoaterea în întregime a gosipolului nu este însă soluţia cea mai bună: în 1950 cultivatorii de bumbac care au făcut acest lucru s-au trezit cu culturile devorate de insecte. Keerti Rathore, profesor la Texas A&M University, a rezolvat problema printr-o inginerie genetică. Echipa acestuia a dezactivat gena răspunzătoare cu producerea gosipolului în sămânţa de bumbac, în timp ce restul plantei îşi păstrează intact sistemul defensiv. "Descoperirea ar putea deschide calea pentru utilizarea în alimentaţie a peste 40 de milioane de tone de bumbac produse anual", spune Norman Borlaug, agronom american, câştigător al premiului Nobel în 1970.
Un prim test ca furaj
Tehnica inovatoare folosită de Rathore, denumită interferenţă ARN, este capabilă să construiască o secvenţă genetică care blochează enzima ce produce gosipolul doar în interiorul seminţei. După succesul obţinut în laborator, cercetătorul a început un test în seră pentru a vedea dacă planta modificată genetic supravieţuieşte şi dacă dă dovada noilor sale calităţi. Bumbacul şi-a păstrat toate calităţile şi, în plus, sămânţa a devenit comestibilă. "Dacă experimentul a funcţionat în seră, ar trebui să aibă acelaşi efect şi direct în câmp", este de părere Rathore.
Seminţele de bumbac modificate genetic vor avea, totuşi, nevoie de aprobare guvernamentală înainte de a fi introduse în alimentaţie. Cel mai probabil vor fi utilizate în primă fază ca nutreţ pentru peşti şi alte animale.