PANDEMII periculoase după ce virusuri mortale „evadează” din Arctica - Ce urmează după schimbările climatice - Scenariu apocaliptic
Modificarea condițiilor climatice provoacă mult mai multe schimbări în viața pe Pământ decât și-ar fi imaginat oamenii. Cercetătorii au avertizat că pandemii cumplite pot fi declanșate prin „evadarea” virusurilor mortale conservate de zeci de mii de ani în pământul înghețat din Arctica.
Cât timp mai este până la „deversarea virală” din Arctica - Amenințarea pandemiilor mortale
Schimbările climatice ar putea provoca "o deversare virală" din Arctica, unde virusuri conservate până acum în gheaţă ar putea intra în contact cu gazdele noi din alte medii, susțin mai mulți cercetători canadieni. Concluziile acestora apar în studiul publicat miercuri.
Virusurile au nevoie de o gazdă (om, animal, plantă, licheni) pentru a se replica şi a se răspândi, utilizând, la nevoie, o gazdă lipsită de imunitate, aşa cum a arătat recenta pandemie de COVID-19 în relaţia sa cu oamenii.
Cercetătorii canadieni au încercat să afle dacă schimbările climatice ar putea favoriza un astfel de scenariu „mortal” în mediul arctic al Lacului Hazen. Situat în nordul extrem al Canadei, acesta este cel mai mare lac aflat dincolo de Cercul Arctic.
Oamenii de ştiinţă din Canada au prelevat probe din albia unui râu care alimentează Lacul Hazen în timpul topirii gheţii pe durata verii, precum şi de pe fundul lacului. Ei au trebuit să foreze într-un strat de doi metri de gheaţă înainte de a atinge fundul acoperit cu apă îngheţată al lacului, situat la o adâncime de aproape 300 de metri.
Cu ajutorul unor frânghii, un snowmobil a ridicat apoi sedimentele prelevate, care au fost secvenţiate pentru ADN-ul şi ARN-ul lor, ce compun codul genetic şi totodată instrumentul de replicare al vieţii.
"Asta ne-a permis să identificăm virusurile care se află într-un mediu dat şi gazdele potenţiale care se află acolo", a explicat Stephane Aris-Brosou, profesor asociat la Facultatea de Biologie din cadrul Universităţii Ottawa, coordonatorul studiului.
Pericolul pandemiilor generate de schimbările climatice - Sosirea unor gazde noi
Echipa canadiană a încercat apoi să afle în ce măsură virusurile sunt susceptibile să îşi schimbe gazda, examinând echivalentul arborilor lor genealogici.
„Am încercat să măsurăm până în ce punct acei arbori genealogici erau similari”, a explicat Audrée Lemieux, de la Universitatea Montreal, autoarea principală a studiului, relatează Agerpres.
Genealogii similare sugerează că virusul a evoluat odată cu gazda sa, în timp ce prezenţa unor diferenţe indică faptul că virusul a putut să schimbe gazda. Iar dacă un virus a făcut acest lucru cel puţin o dată, atunci el este susceptibil să o facă din nou.
Analizele au arătat diferenţe mari între arborii genealogici ai virusurilor şi cei ai gazdelor lor din sedimentele extrase de pe fundul lacului canadian.
Acele diferenţe erau mai puţin pronunţate în albia râului ce alimentează lacul. Cercetătorii bănuiesc că apa provenită din topirea gheţarilor erodează sedimentele din albie, limitând astfel interacţiunile dintre virusuri şi gazdele lor potenţiale.
În schimb, accelerarea topirii gheţarilor ce alimentează lacul a crescut totodată cantitatea de sedimente care sunt transportate.
"Acest proces va pune în contact gazde şi virusuri care, în mod normal, nu ar fi putut să intre în contact", a explicat Audrée Lemieux.
Va fi sau nu va fi PANDEMIA apocaliptică în următorii ani?
Autorii studiului, publicat în revista de cercetări biologice, citat de Agerpres, au precizat că nu prevăd totuşi o deversare virală sau o pandemie.
„Probabilitatea unor evenimente dramatice rămâne foarte mică", spune Audrée Lemieux.
Totuși, potrivit cercetătorilor canadieni, riscul apariției ar putea să crească odată cu continuarea încălzirii climei terestre, pentru că noi gazde ar putea să se aventureze în regiuni care erau până acum neospitaliere.
„Ar putea fi vorba la fel de bine despre căpuşe sau ţânţari sau alte animale, dar şi despre bacterii şi virusuri.
Posibilitatea unei deversări virale este complet imprevizibilă, la fel şi consecinţele sale, ce ar putea varia de la un caracter benign până la o adevărată pandemie", a maai explicat cercetătoarea canadiană Audrée Lemieux.