Judecătorii CCR, nevoiţi să se pronunţe pe propria "superimunitate". USR şi PNL atacă modificările
USR si PNL vor contesta impreuna la Curtea Constitutionala modificarile aduse Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, potrivit carora judecatorii CCR nu pot fi urmariti penal, retinuti, arestati preventiv si nici trimisi in judecata decat cu votul a doua treimi dintre ei, la propunerea Ministrului Justitiei, la randul sau sesizat de Procurorul General, anunta formatiunea intr-un comunicat de presa.
Toti senatorii USR au votat impotriva acestei propuneri in plenul Senatului, iar senatorul George Dirca a fost de altfel singurul care a luat cuvantul in cadrul dezbaterilor impotriva acestui proiect, initiat de deputatul Adnagi Slavoliub.
Potrivit comunicatului USR, punctul 1 din proiectul de lege incalca art. 124 alin. (2) din Constitutie, conform caruia justitia este unica, impartiala si egala pentru toti, respectiv art. 145 din Constitutie, care nu confera judecatorilor CCR alte garantii pentru exercitarea mandatului in afara de independenta si inamovibilitate pe durata acestuia, asemenea judecatorilor care au calitatea de magistrat. In prezent, legea prevede ca un judecator CCR poate fi arestat sau trimis in judecata numai la cererea Procurorului General, cu incuviintarea prealabila a entitatii care l-a numit in functie - Camera Deputatilor, Senatul, sau Presedintele Romaniei, procedura care urmeaza o anumita simetrie juridica si logica.
Forma modificata instituie in beneficiul judecatorilor CCR o imunitate mai extinsa decat oricare dintre imunitatile si masurile de protectie prevazute de Constitutie pentru parlamentari, membrii Guvernului si Presedintele Romaniei, imunitate care acopera toate faptele savarsite de acestia, indiferent daca au fost comise inainte sau in timpul exercitarii mandatului, indiferent daca au sau nu legatura cu functia detinuta si indiferent de forma de vinovatie, sustin acestia.
De asemenea, punctul 1 din proiectul de lege incalca si art. 131 alin. (1) si (3) din Constitutie referitor la rolul Ministerului Public, deoarece confera ministrului justitiei, un om politic sau numit pe criterii politice, dreptul discretionar de apreciere cu privire la continutul cererii Procurorului General de arestare si/sau trimitere in judecata a judecatorilor CCR. In plus, prin implicarea unui membru al Guvernului in procedura de sesizare si incuviintare a unor masuri procesual penale impotriva judecatorilor CCR, se incalca si art. 145 din Constitutie, care garanteaza independenta acestora, mai spun ei.
Totodata, punctul 1 din proiectul de lege incalca si art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie privind egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, deoarece confera judecatorilor CCR un regim juridic mai favorabil in comparatie cu ceilalti functionari publici, fara a exista motive intemeiate in acest sens, prin eliminarea suspendarii din functie in situatia incuviintarii arestarii si/sau a trimiterii in judecata. Mai mult decat atat, aceasta masura este lasata la latitudinea Plenului CCR, care nu o poate dispune decat cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai, ipoteza foarte putin probabila in conditiile in care judecatorului CCR vizat nu ii este interzisa participarea la luarea deciziei, in pofida existentei unui evident conflict de interese.