Prea lăudatul Proiect de Ţară de la Cotroceni. Ce a făcut, de fapt, comisia prezidenţială până acum

"Toţi membrii comisiei sunt hotărâţi să se implice, toţi au venit cu idei foarte bune, cu evaluări foarte bune, şi cred că vom avea în timp util realmente un proiect de ţară, care reprezintă o viziune pentru România. Avem nevoie de o viziune pentru România şi asta va fi Proiectul de ţară", declara, pe 4 octombrie, la finalul primei şedinţe a comisiei, Klaus Iohannis. Totodată, la acel moment, şeful statului sublinia faptul că „proiectul de ţară, în final, va fi un document strategic, scurt, clar şi uşor de înţeles", care "va stabili liniile generale de dezvoltare ale României", urmând ca, după elaborarea primei formei a documentului, el să fie pus în dezbatere publică, prevăzută a dura "luni de zile, după care va fi adaptat, în funcţie de rezultatul acestei dezbateri, şi va intra în concilierea politică".

Însă, cu toate că şeful statului estima, la acel moment, că "până la alegerile parlamentare (n.r - de pe 11 decembrie), comisia va avea probabil deja primele rezultate" şi "documentul primar în aproximativ o jumătate de an", lucrurile nu au evoluat chiar în această direcţie. Următoare reuniune a Comisiei Prezidenţiale privind elaborarea Proiectului de ţară a avut loc, pe 9 noiembrie, la Palatul Cotroceni, iar, de atunci, munca s-a desfăşurat la nivelul celor patru grupuri de lucru din cadrul comisiei, care încă nu au finalizat draftul documentului, deşi au trecut mai bine de nouă luni de la înfiinţarea comisiei. Gândul a încercat să stea de vorbă cu cei care alcătuiesc comisia pentru a afla în ce stadiu se află elaborarea documentului şi când ar putea fi dată publicităţii o primă variantă a sa.

Răspunsurile primite din partea unor membri au fost "Eu nu vă pot spune nimic", "Nu pot comenta despre asta" sau "Cel mai bine e să îl întrebaţi pe preşedinte", dar au fost şi altele mai mult sau mai puţin lămuritoare care arătat că redactarea proiectului se află la stadiul de "draft", la nivel de grupuri de lucru şi că, de la un anumit punct, dezbaterea s-a realizat prin intermediul corespondenţei online. "Am lucrat într-un alt ritm decât la început.

Din cei 24 de membri, s-au construit patru subcomisii, a câte şase oameni şi eu şi câţiva colegi ai mei am lucrat pe tema "Educaţie, cercetare, politică socială" într-un ritm mai puţin intens pentru că, de când ne-am întrunit de câteva ori, au fost alegeri o perioadă electorală, pe urmă o perioadă mai frământată legată de protestele din piaţă, după aceea alte preocupări pentru că fiecare dintre noi avem propriile noastre joburi, însă suntem în corespondenţă prin e-mail, suntem pe cale să finalizăm un draft legat de domeniul nostru, lucrăm cu oficialii de la Cotroceni care ne ajută logistic în ceea ce priveşte comisia.

Aşteptăm să ne întrunim din nou în plen, dar nu v-aş putea spune când, pentru a pune cap la cap cele patru drafturi din care să rezulte un material care, sigur, mai are nevoie de foarte multe finisări până când să îi fie înfăţişat preşedintelui României şi să fie pus în discuţia opiniei publice", a declarat, pentru Gândul, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, Ioan-Aurel Pop, cel care conduce grupul de lucru "Dimensiunea socială şi culturală". Potrivit lui Aurel Pop, următoarele întâlniri în plen "vor avea loc într-un viitor foarte apropiat".

În aceeaşi linie s-a menţinut şi liderul grupului Minorităţilor naţionale din Parlament, Varujan Pambuccian, care a declarat, pentru Gândul, că urmează să se vadă "probabil" cu colegii săi de comisie pentru "a-l definitiva în perioada următoare". La rândul său, Leonard Orban, unul dintre cei doi consilieri prezidenţiali care coordonează comisia, a declarat, pentru Gândul, că elaborarea Proiectului de Ţară se află "în stadiul pregătirii contribuţiilor grupurilor de lucru".