Partidele mici câștigă tot mai mult teren în Europa
În ultimii ani, marile formațiuni politice au înregistrat înfrângeri pe bandă rulantă în mai toată Europa. Un bun exemplu este Mișcarea Cinci Stele, care conduce Italia, o formațiune politică inexistentă pe scena Italiei acum câțiva ani.
La 21 mai, Mișcarea Cinci Stele a Italiei și Liga de extremă dreaptă i-au propus lui Giuseppe Conte, un avocat civil și academician, să fie noul premier. Câteva zile mai târziu, la 1 iunie, Giuseppe Conte a fost investit în funcția de prim-ministru al Italiei, după ce o coaliție politică a încheiat o lungă perioadă de criză politică și a evitat cu ușurință alegerile anticipate. Guvernul a câștigat voturi de încredere în Senat și pe 5 iunie în Camera Deputaților pe 6 iunie.
Nici în Spania lucrurile nu sunt la lipezi
O moțiune de neîncredere în guvernul condus de Mariano Rajoy (Partidul Popular) a avut loc între 31 mai și 1 iunie 2018. Mariano Rajoy, care a refuzat să demisioneze înainte de vot, a devenit primul prim-ministru spaniol care a fost înlăturat printr-o moțiune de cenzură, în timp ce Pedro Sanchez (PSOE) a devenit primul prim-ministru spaniol, pentru că a câștigat alegerile.
Propunerea a fost adoptată cu 180 voturi în favoarea lor și 169 împotrivă (unul sa abținut). În plus, pe 14 mai, un nou președinte al Cataloniei, Joaquim Torra, a fost votat, cu 66 de voturi pentru, 65 împotrivă și 4 abțineri, încheind, practic, o mare criză politică, dar și dispute juridice privind formarea guvernului regiunii. În discursul său de invitație, Torra la numit pe Carlos Puigdemont, care a părăsit țara la scurt timp după declarația unilaterală de independență din octombrie anul trecut, adevăratul președinte al Cataloniei.
În Suedia, partidul Democrații Suedezi au reușit să obțină un scor de 18%, de la numai 12,9% cât obținuțe la ultimele alegeri. Premierul Stefan Löfven (Partidul Social Democrat) a pierdut votul de încredere al Parlamentului. Aflat în funcție în ultimii patru ani, va continua să fie șef al Guvernului până când va fi format noul Executiv, cu vot de încredere de la Parlament.
În Slovenia, Partidul Democrat Sloven și liderul său, Janez Janša, au ajuns pe prima poziție la alegerile din 3 iunie. După aproape trei luni, Parlamentul l-a numit pe actorul Marjan Sarec drept prim-ministru al Sloveniei, după ce patru formațiuni politice și-au unit forțele ca să scoată din cărți gigantul Partid Democrat Sloven. Inițial, alegerile ar fi trebuie să aibă loc pe data de 10 iunie 2018, însă, demisia premierului Miro Cerar, în 14 martie, a dus la organizarea de alegeri anticipate.
În Cehia, președintele Miloš Zeman l-a numit pe Andrej Babiš în funcția de premier, punând capăt celor opt luni de criză politică din țară. Babiš, al cărui partid, ANO, a câștigat alegerile din octombrie 2017, însă nu a reușit să obțină majoritatea . A condus Guvernul de minoritate până când a pierdut votul de încredere al Camerei Inferioare a Parlamentului Ceh.
România nu mai vrea aceleași partide la guvernare
În România, în luna august zeci de mii de români care trăiesc în alte țări din Uniunea Europeană s-au adunat în Piața Victoriei să protesteze corupției împotriva alianței PSD-ALDE. Astfel de demonstrații au avut loc în marile orașe din țară, însă numai în București amnifestarea a fost reprimată de Jandarmerie. România s-a confruntat cu mai multe demonstrații pe parcursul ultimilor doi ani. Conform statisticilor de la Eurobarometru, doar 27% din români au încredere în partidele politice, în timp ce 69% spun că nu au încredere în scena politică dâmbovițeană.
Ungaria, țara condusă cu o mână de fier de către Viktor Orban, a fost supusă celebrului Articol 7 al UE. Imediat după acest eveniment, pe data de 8 mai, Orban a fost reales de către Parlament în funcția de premier, a treia oară la rând.
Pe 25 mai, irlandezii au votat pentru abolirea avortului, o situație ce a pavat drumul pentru adoptarea unei legi care a divizat foarte mult societatea iralndeză.
În sfârșit, Republica Macedonia, a reușit să-și resolve diferendul de 27 de ani cu Grecia în cee ace privește denumirea țării. Pe 12 iunie, premierul Greciei, Alexis Tsipras și președintele Macedoniei, Zoran Zaev, au căzut de acord ca, oficial, fostul stat iugoslav să se numească Republica Macedonia de Nord.
Last, but not least, FYROM and Greece have reached a deal to resolve their 27-year old dispute over the former Yugoslav republic’s name. On 12 June, Greece’s Alexis Tsipras and Macedonia’s Zoran Zaev agreed that the former Yugoslav republic’s new name for both domestic and international purposes would be “Republic of Northern Macedonia”. International stage At June’s Turkish presidential elections, President Recep T