MENIU

Parchetul General avertizează:Modificarea OUG privind conflictul de interese înseamnă dezincriminare

<p>Procurorul general</p>

Parchetul General face noi precizări privind ordonanţele de urgeţă privind justiţia, precizând că modificarea textului referitor la conflictul de interese ar dezincrimina infracţiunea pragul de prejudiciu pentru abuz în serviciu "ar scoate din sfera ilicitului penal multe încălcări ale legii", scrie Mediafax. 

"Modificarea textului privind infracţiunea de conflict de interese echivalează în practică cu dezincrimnarea acestei infracţiuni. Pentru a ilustra această potenţială consecinţă, arătăm că menţiunea suplimentară privind foloase patrimoniale ”necuvenite” nu este necesară pentru a atrage aplicarea legii. Folosul patrimonial este însă cuvenit/justificat ori de câte ori, printr-un contract încheiat, există drepturi şi obligaţii corelative. În mod concret, un folos ar putea fi cuvenit/justificat având ca rezultat eludarea completă a legii. Spre exemplu, parlamentarul care şi-a angajat soţia sau fiii la cabinetul său, iar aceştia au prestat efectiv activitatea pentru care au fost angajaţi, remunerarea lor fiind cuvenită, sau primarul care a încheiat un contract cu firma de dezăpezire a fiului său, iar aceasta a desfăşurat activitatea de dezăpezire pe străzile comunei. Introducând în proiect elementul „necuvenit”, textul constituie în fapt a doua incriminare a infracţiunii de abuz în serviciu. Ori legiuitorul nu a urmărit să reglementeze a doua oară conduita abuzivă, ci lipsa de moralitate la luarea deciziei de către funcţionar în gestionarea banului public, respectiv drenarea fondurilor către firmele dedicate aparţinând soţului/soţiei, rudelor şi celorlalte categorii de persoane prohibite de lege. Actuala incriminare a conflictului de interese este inspirată din legislaţia franceză, care nu prevede condiţia folosului patrimonial „necuvenit”", explică Parchetul General printr-un comunicat de presă.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) arată că în cursul anului 2016, la nivelul Ministerului Public, au fost trimise în judecată 48 de dosare privind conflictul de interese, în care sunt cercetate 54 de persoane, printre care s-au numărat un senator, un deputat, 17 primari, 6 consilieri locali, 4 viceprimari.

"Demne de remarcat sunt şi aspectele legate de tipologia acestora. Spre exemplu: un primar şi un viceprimar ce au încheiat contracte cu asociaţii comunale ai căror membri obţineau subvenţii; deputaţi ce angajau rude apropiate la propriile cabinete parlamentare ori consilieri locali şi alţi funcţionari publici ce derulau achiziţii publice prin încredinţare directă către firme controlate de aceştia", spun procurorii.