Campanie electorală cu banii statului. Cum sunt avantajate partidele de Legea Finanţării Partidelor
În anul 2016 vor avea loc alegeri locale şi parlamentare, iar Legea Finanţării Partidelor va avantaja partidele mari, întrucât au găsit modalitatea prin care să scap de bătaia de cap a datoriilor făcute în campaniile electorale: recuperarea sumelor de la stat. Sistemul va dezavantaja partidele mici, care reclamă faptul că decontarea cheltuielilor ar putea fi una netransparentă, susţin analiştii politici. Cifrele Ministerului de Finanţe arată că în ultimul ciclu electoral, cele mai mari partide, PSD, PNL şi fostul PDL au adunat datorii de 12 milioane de euro. Liderii unor formaţiuni mici au mai sesizat o problemă. Una legată de transparenţa decontării sumelor cheltuite în campanie. Potrivit legii în vigoare, Autoritatea Electorală Permanentă va rambursa, de la stat, banii folosiţi pentru alegeri, în baza procentelor obţinute.
Peste 500 de milioane de euro vor cheltui partidele politice în cele două campanii electorale din acest an. Estimarea aparţine celor de la Institutul pentru Politici Publice. Partidele mari, care înregistrau cele mai mari cheltuieli şi datorii în campanii, noua lege este o gură de oxigen. Liderii unor formaţiuni mici au mai sesizat o problemă. Una legată de transparenţa decontării sumelor cheltuite în campanie, scrie digi24.ro .
Ultimele alegeri locale şi parlamentare, cele din 2012, au lăsat partidele mari cu datorii de peste 50 de milioane de lei, arată IPP. Adrian Moraru, director adjunct IPP:
„Dacă ești totuși un partid nou cu ambiții naționale cu siguranță ești cumva dezavantajat. Este în neregulă în momentul de față lucrul asta. Dacă ne uităm pe bilanțul principalelor partide, din 2012 încoace, ele terminau cu datorii către furnizori de peste 10 mil de ron, în fiecare an.”
Potrivit noilor reglementări, cheltuiala în campanie este rambursată de la bugetul de stat, în cel mult trei luni de la alegeri, în funcţie de numărul de voturi obţinute. În campanie, partidele pot face rost de bani de la donatori sau candidaţi, iar aceştia din urmă se pot împrumuta de la persoane fizice sau bănci.
Care sunt sursele de finanţare
Sursele de finanţare a activităţii unui partid politic pot fi din cotizaţii ale membrilor de partid, donaţii, venituri provenite din activităţi proprii, subvenţii de la bugetul de stat şi împrumuturi în bani de la persoane fizice şi juridice.
Termenul de restituire a împrumuturilor în bani nu poate fi mai mare de trei ani, cele nerestituite la termen putându-se constitui în donaţii numai cu acordul părţilor şi numai dacă nu s-a atins în anul respectiv plafonul pentru donaţii. Legiuitorul a interzis finanţarea campaniei electorale în mod direct sau indirect de către persoane fizice care nu au cetăţenia română sau de persoane juridice de altă naţionalitate decât cea română, cu excepţia finanţării de către cetăţenii statelor membre ale UE care au domiciliul în România şi deţin calitatea de membru al partidului politic la a cărui campanie electorală contribuie financiar.
O altă prevedere stipulează că subvenţia de la bugetul de stat se va vărsa lunar prin bugetul Autorităţii Electorale Permanente într-un cont special deschis de fiecare partid politic. Legea prevede că subvenţiile de la bugetul de stat acordate partidelor politice nu pot fi supuse executării silite prin poprire.
Care sunt condiţiile
La articolul 38 al legii se prevede că în ”cel mult 90 de zile de la data alegerilor pentru Cameră şi Senat, AEP rambursează partidelor politice, alianţelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor, pe baza documentelor justificative furnizate de mandatarul financiar în cel mult 30 de zile de la data alegerilor, sumele aferente cheltuielilor efectuate în toate circumscripţiile electorale, în cazul în care partidul, alianţa politică a obţinut minimum 3% din voturile valabil exprimate”.
Dacă un partid nu a obţinut minim 3%, ”AEP rambursează numai sumele aferente cheltuielilor efectuate la nivelul circumscripţiei electorale în care acesta a obţinut minimum 3% din voturile valabil exprimate”. Cheltuielile nu pot depăşi nivelul contribuţiilor şi au limite de 60 de salarii minine brute pentru fiecare candidat la funcţia de senator sau deputat, la care se adaugă 10 de la partid. În cazul alegerilor prezidenţiale, limita este de 20.000 de salarii minime brute.