Băsescu: PF Daniel, un tip foarte pragmatic, are nevoie de bani să-şi termine Catedrala

Traian Băsescu a spus, la B1 TV, că a avut o discuţie cu Patriarhul Daniel, în cadrul ceremoniei de la Palatul Cotroceni de marţi, în care a decorat mai mulţi prelaţi.

Întrebat dacă au vorbit despre implicarea Bisericii în politică, Traian Băsescu a răspuns: "Nu i-am spus, că nu poţi să-i ceri Preafericitului, asta e abordarea. Dar ştiu cum a procedat în alte situaţii, şi când era Mitropolit al Moldovei, şi de când este Patriarh şi nu a lăsat Biserica să se implice sau nu a stimulat Biserica să se implice şi a atenţionat întotdeauna înainte de campanie preoţii, să nu se implice. Că s-au implicat, e altă socoteală".

Preşedintele a continuat: "Pe de altă parte, Preafericitul este un tip foarte pragmatic. Adică are nevoie de bani să îşi termine Catedrala Mântuirii Neamului, se zbate pentru mase, să aibă bună relaţie cu majoritatea. Este clar că se încearcă apropierea preoţilor de partide, însă eu cred că marea majoritate vor rămâne deasupra bătăliei politice".

Şeful statului a explicat că acţiunea de la Palatul Cotroceni, de decorare a mai multor prelaţi, a fost planificată de mult.

"Nu a fost contrareacţie (la întâlnirea premierului Ponta cu Patriarhul Daniel - n.r.), pentru că era de mult planificată", a declarat Traian Băsescu, precizând că a decorat mitropoliţii şi episcopii din străinătate.

Premierul Victor Ponta a declarat agenţiei MEDIAFAX că s-a întâlnit, luni, cu Patriarhul Daniel, alături de ceilalţi lideri USD, Liviu Dragnea, Gabriel Oprea şi Daniel Constantin, dar şi de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, fără a divulga subiectul discuţiei.

Întrebat dacă s-a discutat de o suplimentare de fonduri pentru construirea Catedralei Mîntuirii Neamului, Ponta a răspuns negativ.

Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a declarat la rândul său pentru MEDIAFAX că întâlnirea de la Patriarhie face parte dintr-o tradiţie în care Patriarhul invită oficialităţi, inclusiv pe guvernatorul băncii centrale, "la o masă după Paşte".

Potrivit consilierului, guvernatorul Mugur Isărescu este invitat permanent la această reuniune, mai ales că BNR a fost cea care, când legea îi permitea, a finanţat refacerea clădirii Patriarhiei.

Vasilescu a adăugat că şi el a participat la o astfel de reuniune, în perioada fostului Patriarh Teoctist.

În urmă cu o lună, părintele Constatin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române a declarat că totalul costului aferent lucrărilor de finalizare a Catedralei Mântuirii Neamului până la stadiul roşu-gri, fără tencuială, dar cu geamuri şi uşi, este de aproximativ 80 de milioane de euro.

Referitor la graficul de execuţie a lucrărilor, Patriarhia a precizat că, în aprilie 2013, a fost finalizată construirea infrastructurii Catedralei Mântuirii Neamului, iar din toamna aceluiaşi an au început lucrările la suprastructura acesteia. Edificarea viitoarei catedrale patriarhale se estimează a fi terminată în anul 2016.

Potrivit Patriarhiei, în cei trei ani de la începerea lucrărilor de construire a Catedralei Mântuirii Neamului, sumele plătite către bugetul de stat, reprezentând impozite şi contribuţii sociale la salariile lucrătorilor de pe şantierul catedralei, TVA, acciză şi alte taxe, au fost în valoare de peste 40 milioane de lei, respectiv 9 milioane euro.

Viitoarea catedrală patriarhală este construită din donaţii şi cu sprijin financiar de la bugetul de stat şi bugetele locale.

Prin Legea construirii ansamblului arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului nr. 376 din 2007 se recunoaşte caracterul naţional al proiectului Patriarhiei Române, considerat ca fiind necesar pentru cult şi reprezentativ pentru credinţa majorităţii poporului român, care, la ultimul recensământ al populaţiei din anul 2011, şi-a declarat apartenenţa la Biserica Ortodoxă Română în proporţie de 86 la sută, arată Patriarhia.

Această lege prevede că fondurile destinate construirii ansamblului arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu această destinaţie prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi de către autorităţile administraţiei publice locale.