Planeta fierbe: anii următori aduc temperaturi record și fenomene extreme. Avertisment fără precedent de la meteorologi
Climatul global intră într-o nouă etapă de instabilitate periculoasă, avertizează Organizația Meteorologică Mondială (OMM), care a emis o nouă prognoză alarmantă: între 2025 și 2029 există un risc major ca temperatura medie anuală să depășească constant pragul critic de +1,5°C față de era preindustrială.
Deja anul 2024 a intrat în istorie ca fiind cel mai cald an înregistrat vreodată de la începutul măsurătorilor, în 1850. Temperatura medie globală a crescut cu +1,55°C, o valoare ce depășește limita stabilită prin Acordul de la Paris, care urmărește menținerea încălzirii globale sub 1,5°C.
Meteorologii avertizează că această tendință va continua, iar probabilitatea ca unul dintre următorii cinci ani să doboare actualul record de temperatură este de 80%. În plus, există 86% șanse ca în aceeași perioadă să fie atins sau depășit pragul simbolic de 1,5°C în raport cu perioada 1850–1900.
Furtuni, valuri de căldură și topirea ghețurilor: efectele deja se simt
Deși unele regiuni se confruntă zilele acestea cu furtuni violente, experții climatologi spun că acestea sunt doar episoade tranzitorii într-un context mult mai amplu și periculos: modificări sistematice ale climatului global.
„Fiecare fracțiune de grad în plus contribuie la intensificarea valurilor de căldură, a precipitațiilor extreme, a secetelor severe și a topirii accelerate a ghețurilor polare”, avertizează specialiștii citați în raportul comun al OMM și Met Office (Marea Britanie).
Arctica rămâne epicentrul încălzirii rapide: în iernile viitoare (noiembrie–martie), temperatura medie din regiune ar urma să crească cu peste 2,4°C comparativ cu perioada 1991–2020 — de peste trei ori mai rapid decât restul planetei. Gheața din Marea Barents, Marea Bering și Marea Okhotsk se vor restrânge semnificativ, contribuind la dezechilibre climatice globale.
Precipitații haotice și zone în pragul colapsului ecologic
Prognozele arată un dezechilibru și în privința precipitațiilor: mai multă ploaie este așteptată în Sahel, nordul Europei, Alaska și Siberia, în timp ce regiuni critice precum Amazonul ar putea suferi de secetă prelungită, cu consecințe dramatice asupra biodiversității și echilibrului ecologic.
„Este un nou semnal de alarmă. Știința este clară: dacă vrem să mai avem șansa unei stabilități climatice, trebuie să reducem urgent emisiile de gaze cu efect de seră și să accelerăm tranziția energetică”, avertizează Davide Faranda, cercetător CNRS în domeniul științelor climatice.
Caniculă extremă în Orientul Mijlociu: 50°C în luna mai
Pe 24 mai, un val de căldură neobișnuit de intens a lovit Orientul Mijlociu, înregistrând temperaturi istorice de peste 50°C în Iran și Emiratele Arabe Unite — recorduri pentru luna mai. În EAU, s-au atins 51,6°C, cu doar 0,2°C sub recordul absolut național.
Aceste temperaturi extreme vin cu efecte directe: mii de pene de curent, presiune pe sistemele de sănătate și îngrijorări serioase legate de pelerinajul de la Mecca, programat la începutul lunii iunie. Anul trecut, peste 1.300 de persoane au murit din cauza caniculei în timpul acestui eveniment religios.
Concluzia specialiștilor: Nu mai este timp de pierdut
Deși depășirea pragului de +1,5°C într-un an izolat nu înseamnă automat că Acordul de la Paris a eșuat, trendul este clar și îngrijorător. Dacă temperaturile se mențin la aceste niveluri timp de două decenii, am putea intra într-o etapă ireversibilă a crizei climatice.
„Raportul nu oferă niciun semn de încetinire. Efectele asupra sănătății, economiei și ecosistemelor se vor accentua. Este momentul ca liderii politici și economici să treacă de la promisiuni la acțiuni concrete”, avertizează Ko Barrett, secretar general adjunct al OMM.