MENIU

Accident aviatic-Adrian Iovan și studenta au supraviețuit impactului, dar n-au mai putut fi salvați

ACCIDENT AVIATIC

ACCIDENT AVIATIC - Pilotul Adrian Iovan şi o studentă şi-au pierdut viaţa după ce un avion de mici dimensiuni de tip BN2 la bordul căruia se afla un echipaj medical a aterizat forţat, luni după-amiază, într-o zonă muntoasă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa judeţelor Cluj şi Alba. 

ACCIDENT AVIATIC - Bilanț cumplit al accidentului aviatic petrecut luni seară la graniţa judeţelor Cluj şi Alba. Pilotul Adrian Iovan și o studentă la medicină au murit, iar celelalte cinci persoane aflate în avion au fost rănite, una dintre ele fiind în stare foarte gravă. 

În afară de Adrian Iovan, la bordul aeronavei s-au aflat copilotul Răzvan Petrescu și medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul "Sf. Maria" şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor. 

Echipa medicală din avion mergea la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care a suferit un accident vascular cerebral.

Accidentul aviatic a fost anunțat la ora 16:16, de către unul dintre medici, care a sunat la 112. 

Adrian Iovan, conștient două ore după accidentul aviatic

Atât Adrian Iovan, cât și studenta la medicină au supraviețuit în urma impactului, a declarat la Realitatea TV Victor Zota, coordonator Agenția Națională pentru Transplant.

"Au supravieţuit toţi după această aterizare. Adrian Iovan a fost conştient încă două ore. Colega noastră, tânără rezidentă, probabil a intrat în şoc hipotermic. Este inimaginabil ca în anul 2014 să cadă un avion şi să nu-l găsească timp de şase ore. Unde sunt oamenii plătiţi pentru aşa ceva? Ei trebuiau să fie descoperiţi cu câteva ore mai devreme. Unde sunt echipele noastre ISU? Este inimaginabil să nu fie descoperiţi. Nu a fost problemă că nu au ajuns. Nu ştiau unde au căzut. Din toate informaţiile nu se ştia unde a căzut. Cursa era urmărită de toate radarele din România. Să stai să vorbeşti la telefon cu cineva care-ţi spune că asta e poate ultimul telefon. Şi e vorba de colegul meu", s-a revoltat Victor Zota.  

Când echipele de salvare au ajuns la locul accidentului, după aproximativ șase ore de la producerea lui, atât Adrian Iovan cât și studenta erau decedați. Pilotul în urma rănilor suferite, iar tânăra din cauza stării de hipotermie în care intrase. 

ACCIDENT AVIATIC, întrebări la trebuie să se răspundă

În ceea ce privește dificultățile de localizare a avionului prăbuşit în Apuseni, ministrul de Interne, Radu Stroe, a declarat că răspunsul poate fi găsit la STS Cluj.

"Răspunsul îl găsiţi la STS, înspeţă la STS Cluj. Bineînţeles că era şi mai bine dacă se putea face o localizare la metru sau la suta de metri", a făcut Radu Stroe o acuzație voalată. 

Accident aviatic - Google Maps, aplicația salvatoare

Salvarea celor cinci supraviețuitori ai accidentului aviatic petrecut luni după-amiază la granița dintre județele Cluj și Alba ar fi fost mult mai dificilă dacă unul dintre medicii de la bord nu ar fi avut ideea să folosească aplicația Google Map de pe telefonul mobil, scrie Agerpres

Medicul Radu Zamfir a reușit să comunice, prin telefon, cu echipa de salvamontiști ce încerca să stabilească coordonatele zonei în care a aterizat forțat avionul.

Potrivit salvamontistului clujean Codrin Roman, care a făcut parte din această echipă, în jurul orei 18,10 se cunoștea zona aproximativă în care a căzut avionul, dar faptul că existau diferențe de nivel de aproape 300 de metri în arealul respectiv îngreuna foarte mult căutările.

"După ce am fost sunați de la dispecerat de la 112, n-am pus în fața hărții. Avem niște programe de calculator cu hărțile zonei și vedere satelit sau terestră sau topografică. Prima întrebare — localizarea, care a fost făcută de cei de la dispecerat, adică triangulația unui telefon GSM. După cum știți, un telefon se poate depista de unde se vorbește printr-o metodă numită triangulație. Prima informație clară a fost că s-a prins pe un turn de GSM din Cluj, mai exact stâlpul de la Giurcuța, care era poziționat undeva aproximativ pe granița de județ între Cluj și Alba, în Munții Gilăului. Asta a fost prima localizare. Iar a doua localizare s-a făcut efectiv verbal. Am vorbit chiar eu personal cu doctorul din avion care era cel mai viabil să zic așa, care a reușit pe baza unui telefon mobil, prin aplicația Google Map, și ne-a putut zice ce vede pe harta respectivă", a declarat luni noapte Codrin Roman, de la Serviciul public salvamont Salvaspeo Cluj.

El a povestit că l-a întrebat pe medic ce vede pe ecran și acesta i-a citit ceea ce îi arăta telefonului mobil și în acest fel salvamontiștii au putut restrânge aria de căutare în zona comunelor Mătișești și Poiana Horii, aflate la granița dintre Cluj și Alba. Aria stabilită în acest mod era mai mică decât cea inițială făcută de echipa de la dispeceratul 112, respectiv de doi pe doi kilometri. Problema care rămânea, a explicat salvamontistul, era aceea a terenului muntos.

"Din păcate, când faci o localizare, prima chestie care îți pui problema este drumul de acces. Dar una este pe un teren plan, pe o câmpie, unde este foarte simplu, și este foarte greu undeva într-o zonă montană, unde apar foarte multe diferențe de nivel. Doi kilometri pe doi kilometri la 300 de metri diferențe de nivel este foarte mult", a spus Codrin Roman.

În această etapă a căutărilor un foarte mare ajutor l-au dat localnicii. În jur de 200-300 de oameni din satele de la poalele versantului în care a avut loc accidentul aviatic au pornit în grupuri, pe diferite direcții, să îi caute pe supraviețuitori.

"Când am văzut la televizor, că prima dată au zis Beliș Fântânele, pe urmă Poiana Horii, și ne-am mobilizat. Am mobilizat toată partea asta de vest să plece înspre pădure sus. Pe partea aia au plecat vreo două sute de oameni și aici urma să plecăm și noi toată noaptea", a declarat Nicolae Onețiu, unul dintre pădurarii care au participat la căutări.

Un ajutor important pe care l-au mai dat localnicii a fost cel referitor la starea drumurilor. Salvamontistul Codrin Roman a explicat că un drum indicat pe hartă poate să fie inpracticabil din cauza zăpezii, dar aceste lucruri nu le poți afla decât atunci când ajungi la fața locului.

"Practic au venit informații de aici de la localnici, de la pădurari. Ce ne-a ajutat foarte mult cu calea de acces. Că degeaba te uiți pe hartă, știi drumul, dar nu știi cum este zăpada, nu știi dacă a fost o viitură, nu știi dacă a fost picat un lemn. De unde suntem noi, aici, în satul Horea, până la locul epavei, în linie dreaptă sunt cam opt kilometri", a spus Codrin Roman.

Localnicii care au participat la căutări și care au stat de vorbă cu presa au declarat că a fost greu de ajuns la locul în care a căzut avionul, din cauză că drumurile erau pline de zăpadă, gheață și noroi, dar și pentru că se lăsase întunericul și era ceață. La un moment dat pădurarii se gândeau chiar să tragă un foc de armă pentru ca medicul cu care stăteau de vorbă să poată avea un reper după care să se ghideze apoi echipele de cercetare.

De la locul în care a căzut avionul, victimele au fost transportate, de localnici și salvamontiști, până la un loc în care era posibilă plasarea unei ambulanțe. La fața locului, în satul Horea, au fost aduse două spitale mobile ale SMURD și aproape zece ambulanțe. Toate cele cinci victime care au supraviețuit accidentului au fost plasate în ambulanțe, la miezul nopții, după care au fost transportate la Unitatea de Primire a Urgențelor de la Spitalul Clinic Județean Cluj.

Mai multe articole despre:
Cluj accident aviatic avion prăbuşit Adrian Iovan