De ce ți-e mai ușor să crezi minciunile de pe internet în locul faptelor
Teoriile conspirației propun o variantă ultra-simplificată a lumii, însă, în mod surprinzător, asta nu are nicio legătură cu cât de educați sau de inteligenți sunt oamenii care cred în ele. În acest sens, o echipă de psihologi a încercat să înțeleagă de ce atât de mulți oameni cred în teorii ale conspirației. Și rezultatele sunt cel puțin impresionante și surprinzătoare.
În ultimii ani, tot mai mulţi oameni tind să accepte teorii bizare, pe care ei le cred reale, chiar şi în lipsa unor dovezi concrete. Acest lucru se întâmplă pentru că oamenii gândesc mai mult precum niște avocați, nu precum niște oameni de știință.
Mai exact, ei caută nod în papură la orice studiu, spun specialiștii.
„Toată lumea crede în cel puțin una și probabil chiar în mai multe. Și motivul este simplu: există un număr infinit de teorii ale conspirației. Dacă ar fi să le introducem pe toate într-un sondaj, toată lumea va bifa câteva căsuțe", spune Joe Uscinski, autorul cărții American Conspiracy Theories (Teorii Conspiraționale Americane).
Oamenii cred în ceea ce le întărește propriile credințe
„Oamenii tratează faptele ca fiind relevante mai mult atunci când faptele au tendința de a le susține opiniile. Când faptele le contrazic opiniile, ei nu le resping neapărat, ci spun că faptele sunt mai puțin relevante.
De exemplu, dacă o persoană crede cu tărie că oamenii nu sunt de vină pentru schimbarea climatică, atunci aceasta va ignora toate studiile care îi contrazic opinia.
„Am descoperit că oamenii vor fugi de fapte pentru a-și proteja toate credințele, inclusiv cele religioase, politice și chiar cele simple, personale", a zis unul din cercetători, Troy Campbell, de la University of Oregon.
Un alt motiv pentru care oamenii preferă teoriile conspirației în locul științei este pentru că majoritatea au tendința să asocieze concluziile științifice cu afilierile politice sau sociale. Astfel, faptele științifice ajung să fie un fel de arme.
„În loc să te adresezi atitudinilor de suprafață ale oamenilor în mod direct, modelează mesajul astfel încât să se alinieze cu motivațiile lor", a explicat Matthew Hornsey, de la University of Queensland.