Cum să opreşti RĂZBOIUL RĂNILOR în relaţii
Cand eram mica, tata imi povestea, cu o veneratie neascunsa, despre povata – incredibil de simpla si profunda – pe care tatal lui, om simplu de la tara, i-a dat-o cand a intrat la Facultatea de Agronomie: “Ai sa lucrezi cu pamantul si cu oamenii. Sa respecti si pe unul, si pe celalalt!”
Am crescut cu acest indemn curgandu-mi prin vine, respectand pamantul, pe cei care il lucreaza, asemenea tatalui meu si respectand sufletul uman. Mai mult, curioasa sa aflu tainele sufletului, am ales profesia de psiholog. Aceasta avea sa ma duca spre intalnirea cu multe suflete umane pe care, cu respectul deprins de mica fata de tot ce e frumos in ele, aveam sa le insotesc pe parcursul si vindecarii lor emotionale si mentale sau, pur si simplu, al dezvoltarii lor personale.
Durerea naste durere
Si viata avea sa imi arate si o alta fateta a lucrurilor, inasprind oarecum – dar si largind in acelasi timp – viziunea aceasta nobila asupra vietii. Aveam sa aflu ca sufletele umane nu au numai lucruri frumoase in ele. Suferinta si/sau ignoranta le face sa nu respecte sufletele celor din jur, iar uneori chiar sa le atace cu o ferocitate care anuleaza tot omenescul.
Citeste continuarea pe SFATULPARINTILOR.RO