17 feluri în care magazinele ne fac să cheltuim mai mult
De multe ori, la sfârşitul unei sesiuni de cumpărături, realizăm că nu plănuisem să cheltuim o sumă atât de mare. Magazinele însă sigur au făcut-o, cu ajutorul tacticilor pe care acestea le folosesc ca să-şi asigure profitul.
De la hypermarketuri până la buticuri de cartier, magazinele sunt proiectate în aşa fel încât cei care le trec pragul să cheltuie cât mai mult posibil. Business Insider a alcătuit o listă cu cele mai frecvente trucuri pe care acestea le folosesc ca să influenţeze clienţii, notează Mediafax.ro.
Semnele mari, îngroşate, care anunţă reduceri, atrag clienţii în magazin. Odată ce au trecut pragul magazinului, aceştia sunt tentaţi să cumpere ceva, chiar şi produse care nu sunt reduse.
La intrarea în magazin sunt aşezate cărucioare de cumpărături. Acestea au fost inventate în anii '30 pentru a-i ajuta pe clienţi să care obiecte grele. Cărucioarele mari sunt greu de umplut şi dau impresia cumpărătorilor că au achiziţionat mai puţine lucruri decât au făcut-o cu adevărat.
În hypermarketuri, produsele foarte profitabile, cum sunt florile sau produsele de panificaţie, sunt aşezate la intrarea în magazin. Astfel, clienţii le observă la începutul sesiunii de cumpărături, când au un moral mai ridicat şi sunt mai dispuşi să le achiziţioneze.
Alt motiv pentru care produsele amintite sunt plasate la intrare este mirosul lor plăcut, care activează glandele salivare. Astfel, clienţii au tendinţa să cumpere aceste produse şi nu numai, pe bază de impuls.
Lactatele şi alte produse esenţiale sunt, în general, aşezate spre capătul magazinului. În căutarea lor, clienţii vor trece şi printre celelalte rafturi, astfel că există probabilitatea să cumpere şi alte lucruri.
Aşezarea rafturilor se aseamănă cu un labirint. Odată intraţi pe unul dintre culoare, cumpărătorii sunt condiţionaţi să păstreze traseul fără să devieze, trecând prin dreptul fiecărui raft.
În general, clienţii sunt conduşi dinspre dreapta spre stânga, de la intrarea în magazin spre ieşire. Acest lucru, coroborat cu faptul că traficul rutier este bazat pe aceeaşi direcţie de mers, în majoritatea ţărilor, îi face pe clienţi mai predispuşi să achiziţioneze produsele de pe rafturile de pe partea dreaptă. Astfel, magazinele plasează produsele pe care sunt mai interesate să le vândă pe rafturile de pe dreapta.