MENIU

Războiul din Ucraina, sub lupa miniștrilor Apărării estonian și american. De câți ani va avea nevoie Rusia pentru a-și reconstrui armata

Armata lui Putin / Foto: Profi Media

Rusia va avea nevoie cel mai probabil între doi şi patru ani pentru a-şi reconstrui forţele armate la nivelul de dinaintea războiului pe care îl duce în Ucraina, a apreciat, marţi, ministrul apărării eston, Hanno Pevkur, care a pledat pentru o presiune continuă la adresa Moscovei.

Aflat în vizită la Washington, Hanno Pevkur a anticipat un conflict îndelungat şi a îndemnat Occidentul să fie de partea ucrainenilor până când aceştia vor obţine victoria pentru "lumea liberă", relatează AFP, citată de Agerpres

În timp ce Rusia s-a orientat spre utilizarea dronelor kamikaze, pe care se presupune că le achiziţionează din Iran, Pevkur a afirmat că arsenalul rus se pare că s-a diminuat până în punctul în care forţele ruse folosesc sistemul de apărare antiaeriană S-300 ca pe nişte rachete obişnuite, menționând în context că unele obuze ruseşti au explodat chiar înainte de a-şi atinge ţinta, din cauza vechimii lor.

"Consensul, mai mult sau mai puţin, este că Rusiei îi va lua de la doi la patru ani pentru a-şi reface unele capacităţi sau chiar capacităţi similare cu ceea ce avea (înainte de război - n.r.)", a afirmat ministrul eston.

În opinia sa, sancţiunile occidentale au afectat îndeosebi producţia de avioane şi mentenanţa elicopterelor, privând Rusia de elementele-cheie.

"Când vom putea găsi noi modalităţi de a afecta Rusia cu sancţiuni, bineînţeles că va trebui să o facem" a continuat oficialul estonian.

Într-un comunicat de presă remis după această întâlnire, ministrul american al Apărării Lloyd Austin a "salutat Estonia pentru sprijinul său pentru Ucraina, orientat spre viitor" şi şi-a exprimat, de asemenea, "cordul cu ministrul Pevkur cu privire la necesitatea menţinerii unei importante susţineri (a Kievului) în viitor".

Hanno Pevkur a avertizat că Moscova dispune în continuare de capacitatea de a efectua atacuri, inclusiv asupra unor membri NATO, precum Estonia.

Cu toate acestea, el a minimalizat posibilitatea unei lovituri nucleare, o opţiune agitată de preşedintele rus Vladimir Putin atunci când a anunţat anexarea celor patru teritorii ucrainene (Doneţk şi Lugansk (în est), Herson şi Zaporojie (în sud).

Rusia deja "a provocat frică în Ucraina" cu atacurile sale convenţionale, a subliniat Pevkur, şi a afirmat că nu vede "valoare adăugată, pozitivă pentru Rusia" în cazul unui atac nuclear.

"Şi-ar pierde susţinătorii tăcuţi, precum China sau alţii din această cauză", a conchis ministrul estonian al Apărării.

Mai multe articole despre: