Război Ucraina. Pentru că nu mai are clienți, Gazprom arde gazul de pomană. Suma fabuloasă pierdută de ruși
În loc de livrări către UE, Gazprom a ars gaz de 300 de milioane de dolari. Acesta este bugetul lunar al unei mari regiuni rusești. După ce a redus pomparea de gaz în Europa la nivelurile de la începutul anilor 1980, Gazprom continuă să ardă surplusul de combustibil la scară industrială la punctul de plecare al conductei Nord Stream care merge în Germania. Torța arde la uzina de gaz natural lichefiat Portovaya a Gazprom, unde zilnic sunt distruși circa 4,34 milioane de metri cubi de gaz, estimează analiştii Rystad Energy (analiza lor este oferită de BBC News ). Costul combustibilului ars ajunge la 10 milioane de dolari pe zi, sau aproximativ 300 de milioane de dolari pe lună (18 miliarde de ruble).
Această sumă este egală cu bugetul mediu lunar al unei mari regiuni rusești, cum ar fi, de exemplu, Teritoriul Perm (228 de miliarde de ruble pe an, 19 miliarde de ruble pe lună) sau Crimeea (240 de miliarde de ruble pe an, 20 de miliarde pe lună). ). Iar pentru cei săraci, gazul ars de Gazprom costă aproape la fel de mult ca bugetul anual: 19,6 miliarde de ruble în Regiunea Autonomă Evreiască, 24,6 miliarde de ruble în Kalmykia.
Gazprom LNG Portovaya — Uzina GNL și terminal marin
Este situat în districtul Vyborgsky din regiunea Leningrad, lângă punctul de plecare al Nord Stream 1. Există și stația de compresoare Portovaya, care a fost în centrul războiului gazelor dintre Rusia și Europa. Din cauza eșecului motorului cu turbină cu gaz de la Portovaya, Gazprom a explicat reducerea pomparii gazoductului la 40% din capacitate de la jumătatea lunii iunie .
Germania califică folosirea gazului ca armă politică.
Arderea cu gaz în sine este un proces standard pentru distrugerea gazelor reziduale care nu pot fi reciclate sau dacă gazul nu poate fi livrat consumatorului de ceva timp. Dar o creștere bruscă a arderii în Portovaya a fost observată de la mijlocul lunii iunie .
Așadar, pe 3 august, compania finlandeză de televiziune și radio de stat Yle a raportat : „Conform imaginilor din satelit ale sistemului de monitorizare a incendiilor NASA, în fiecare zi din 17 iunie, au fost detectate flăcări la stația de compresoare Portovaya a grupului rus de petrol și gaze. Gazprom. Nu au existat alte surse de foc în zona stației.” O torță uriașă este văzută de locuitorii Finlandei.
Observatorii au înregistrat emisii semnificative de căldură la Portovaya din iunie și sunt „uimiți” de amploare, scrie BBC. „Nu am văzut niciodată o astfel de erupție la o fabrică de GNL. Din iunie, am văzut un salt uriaș de ardere a gazelor și nu a fost trimis nicăieri, dar rămâne anormal de mare”, a declarat pentru publicație Jessica McCarthy, expert în date satelitare la Universitatea Miami din Ohio.
Deși motivele exacte ale arderii gazelor la o asemenea scară sunt necunoscute, „volumele, emisiile și locația arderii servesc ca o amintire vizibilă a dominației Rusiei pe piața energetică europeană”, spune Sindre Knutsson de la Rystad Energy:Nu poate exista un semnal mai clar - Rusia ar putea scădea prețurile energiei [în Europa] chiar mâine. Acesta este gaz care altfel ar putea fi exportat prin Nord Stream 1 sau rute alternative.
În prima jumătate a lunii august, conform datelor proprii ale Gazprom, exporturile sale către țările non-CSI au scăzut cu 59% față de aceeași perioadă din 2001 (-58,4% în iulie), în timp ce producția a scăzut cu 32,2% (-35,8%). % în iulie). După ce a redus debitul prin Nord Stream în iunie la 40%, a oprit gazoductul pentru întreținere preventivă timp de 10 zile în iulie, iar după reluarea lucrărilor din 27 iulie a lăsat livrările la 20% din capacitate.
Săptămâna aceasta, Gazprom a anunțat că va opri conducta din cauza lucrărilor la Portovaya pentru încă 3 zile - din 31 august până în 2 septembrie. Prețul gazului în Europa la licitație de vineri (future olandeze TTF) este de aproximativ 310 euro/MWh (3.250 dolari la 1.000 de metri cubi); acum un an, benzina costa mai putin de 28 de euro.
Unul dintre motivele arderii gazelor în cantități atât de mari ar putea fi problemele tehnice ale Gazprom, consideră specialistul în energie Esa Vakkilainen, profesor la Universitatea finlandeză LUT. Aceasta poate fi lipsa echipamentelor de înaltă calitate, cum ar fi supapele, care s-ar putea defecta, dar compania nu le poate înlocui din cauza sancțiunilor. De asemenea, este posibil ca Gazprom să fi vrut să trimită gazul eliberat la o fabrică de GNL, dar nu a putut face acest lucru din cauza unor probleme tehnice și a decis că este mai sigur să-l ardă, susține Vakkilainen.