MOARTEA UNEI EROINE. Minunata poveste de viaţă a româncei care l-a impresionat pe preşedintele SUA
Becky Oprean, o tânără de origine română stabilită cu familia în SUA, imobilizată în scaun cu rotile, a murit, în cea de-a doua zi din an, după ce, alături de familia ei, şi-a dedicat viaţa încurajării persoanelor cu dizabilităţi din toată lumea. Pentru ajutorul pe care l-a oferit miilor de suferinzi, fostul preşedinte american George W. Bush a decorat-o pe Becky, în ultimele lui zile de mandat la Casa Albă, în ianuarie 2009.
Familia Oprean putea fi astăzi prototipul oricărei familii de români plecate din România în vremea comunismului pentru a trăi visul american. Viaţa familiei Oprean, care a locuit în Bucureşti, a fost, însă, bulversată complet după ce, la două luni de când cei doi soţi şi băiatul lor mai mare, Mike, au ajuns în America, în septembrie 1987, Lidia Oprean a adus pe lume o fetiţă, Becky, diagnosticată cu spina bifida, o malformaţie gravă a coloanei vertebrale. Drama familiei Oprean a fost transformată într-o binecuvântare, Becky ajungând să fie, din scaunul cu rotile, o încurajare pentru mii de oameni din toată lume şi mai ales din România.
Totul a pornit după ce familia fetei s-a implicat, alături de Becky, în dezvoltarea uneia dintre cele mai impresionante fundaţii de sprijinire a persoanelor cu dizabilităţi din toată lumea, „Becky's Hope” („Speranţa lui Becky”). Prin această organizaţie, Becky şi mama ei, alături de alţi voluntari, au reuşit să aline sufletele a mii de suferinzi, ajutându-i atât cu vorbe bune, cât şi cu medicamente sau aparatură medicală.
Pentru activitatea sa în această organizaţie, Becky a fost decorată, în 2009, de fostul preşedinte al Americii George W. Bush, în Biroul Oval de la Casa Albă.