Macron, prima victorie în reforma pensiilor - Francezii, proteste masive față de creșterea vârstei de pensionare la 64 de ani
Franța face primul pas oficial în creșterea vârstei legale de pensionare de la 62 la 64 de ani, reforma promovată de guvernul lui Emmanuel Macron, în timpul masivelor proteste de stradă.
Senatul francez, dominat de opoziţia de dreapta, a adoptat în noaptea de miercuri spre joi articolul ce prevede creşterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, o prevedere-cheie din reforma foarte contestată promovată de preşedintele Emmanuel Macron.
Este doar primul pas către creșterea vârstei legale de pensionare de la 62 la 64 de ani și prelungirea stagiului de cotizare, înainte de testul final de duminică. Atunci se așteaptă votul pe tot textul propus pentru reforma pensiilor.
În Adunarea Naţională (camera legislativă inferioară), unde puterea dispune doar de o majoritate relativă, respectivul articol nici măcar nu a putut fi examinat din cauza opoziţiei, dar şi a calendarului foarte strâns al discuţiilor impus de guvern.
Proba de foc urmează duminică în creșterea vârstei de pensionare, contestată de populație
Executivul speră de acum că Senatul va vota ansamblul textului până la data limită, duminică, fixată chiar de el. În acest scenariu, o comisie mixtă de senatori şi deputaţi se va reuni pentru a încerca să se pună de acord asupra unui text, după care adoptarea definitivă a reformei ar putea interveni la 16 martie, potrivit AFP, relatează agerpres.ro.
Votul dat de Senatul francez, crucial pentru executiv, intervine în plină mobilizare împotriva proiectului care afectează unul din pilonii sistemului social din Franţa. După succesul mobilizării sociale de marţi, o a şaptea zi de acţiune la nivel naţional este prevăzută sâmbătă, iar mai multe sectoare ale economiei (transporturi, energie ş.a) rămân perturbate de greve şi încetări spontane ale lucrului.
Sprijinindu-se pe mobilizarea a milioane de francezi începând din ianuarie, sindicatele au cerut să fie primite „de urgenţă” de către preşedintele Macron, care deocamdată a refuzat şi speră într-o epuizare a mişcării.
Unda verde dată de Senat, miercuri spre joi, cu 201 voturi pentru şi 115 împotrivă, dar și 29 de abțineri, priveşte dispoziţia cea mai contestată a acestei reforme care, potrivit tuturor sondajelor de opinie, rămâne foarte impopulară.
A fost nevoie de cincisprezece ore de dezbateri și negocieri între majoritatea de dreapta și centru- stânga pentru ca Senatul să adopte proiectul în primă lectură, la ora 12:10, în noaptea de miercuri 8 martie spre joi 9 martie, relatează și Le Monde.
„Mă bucur că dezbaterile au permis să se ajungă la acest vot”, a scris pe Twitter prim-ministrul Elisabeth Borne, care a putut conta pe voturile senatorilor din partidul Republicanii (dreapta).
PROTESTE masive față de creșterea vârstei de pensionare
Peste un milion de manifestanți au protestat în stradă, marți, în cea mai recentă mișcare împotriva reformei pensiilor propuse de guvernul lui Macron. Franța a fost paralizată de greve și de proteste în mai multe orașe din cauza creșterii vârstei de pensionare anunțate de guvernul lu iMacron.
Potrivit planului guvernului lui Macron,vârsta minimă de pensionare urmează să fie ridicată treptat de la 62 la 64 de ani, iar pentru o pensie întreagă, stagiul de cotizare se ridică la 43 de ani. Acestea sunt propunerile centrale ale reformei sistemului de pensii, înaintat de guvernul președintelui Emmanuel Macron. Reforma prevede și eliminarea unor privilegiile de care se bucură anumite categorii de angajați publici, cum sunt cei de la metroul din Paris.
Inițial, guvernul a justificat reforma prin nevoia de a face sistemul mai echitabil. Între timp însă, a recunoscut că anume așa, sistemul de pensii este finanțabil.
Guvernanții și președintele Macron au invocat în mai multe rânduri că reforma pensiilor este necesară pentru a avea un sistem echitabil. Totuși, în ultima perioadă, guvernul de la Paris a recunoscut că este nevoie de reformă în domeniul pensiilor pentru a avea în continuare sursa de finanțare pentru plata acestora.
„Dacă nu schimbăm nimic în următorii 10 ani, sistemul de pensii va acumula un deficit de 150 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă pensii mai mici și o scădere a calității vieții pentru pensionari”, a declarat ministrul Muncii, Olivier Dussopt, la sfârșitul săptămânii trecute.
Schimbările în sistemu lde pensii din Franța ar urma să intre treptat în vigoare din luna septembrie, așa ca vârsta minimă de pensionare să ajungă la 64 de ani, până în 2030.