MENIU

Cum a încercat China să mușamalizeze moartea doctorului Li. Despre cenzurarea rețelelor de socializare

cenzura din china coronavirus

Cenzura de stat din China a vrut să folosească moartea medicului Li Wenliang în scopuri proprii, încercând să ofere publicului o versiune romanțată a poveștii. Reacția din online a fost însă la 180 de grade față de intențiile autorităților.

Opinia îi aparține lui James Griffiths, producător CNN și autorul cărții "The Great Firewall of China: How to Build and Control an Alternative Version of the Internet."

Deși au fost mai multe persoane care au decis să rupă tăcerea chiar înainte de izbucnirea pandemiei de coronavirus, autoritățile chineze au încercat să blocheze violent acest fel de reacții. Medicul oftalmolog Li Wenliang, devenit simbol în lupta cu virusul, fusese reținut la începutul anului pentru răspândirea de zvonuri.

În acest sens, Li oferisese pe un grup privat de chat o analogie între coronavirus și SARS, o pandemie ce lovise China în 2003. Dacă prin arestarea inițială a medicului autoritățile s-au făcut de râs, modul în care executivul a tratat moartea acestuia este un adevărat dezastru. Cel puțin asta susține James Griffiths.

Criza generată de cenzură

Reacția publicului la aflarea veștii morții oftalmologului a fost una gravă și asumată. Un comentariu foarte sugestiv de pe o rețea socială din China spune că dispariția medicului reprezintă o maturizare prematură pentru un număr foarte mare de tineri, care nu vor mai vedea lumea ca pe un loc frumos pe care și l-au imaginat anterior. De asemenea, comentatorii vorbesc despre importanța accesului la informație și neascunderea adevărului când vine vorba de probleme ce privesc întreaga comunitate.

Moartea medicului a creat și o criză de comunicare în rândul mecanismului care cenzurează internetul în China. The Great Firewall a ezitat pentru câteva ore, astfel că topicuri controversate în această țară a ajuns în trend pe rețelele sociale.

Pe Weibo, un fel de Twitter made in China, au existat pentru câteva ore două hashtaguri controversate: "The Wuhan government owes Dr. Li Wenliang an apology" (Guvernul Regiunii Wuhan ar trebui să îi ceară scuze doctorului Li Wenliang, n.r.) și "We want freedom of speech" (Ne dorim libertate de exprimare, n.r). Aceste două căutări au generat aproximativ 1.8 milioane de vizite în dimineața zilei de vineri, înainte de a fi cenzurate de autorități.

China a încercat să ascundă moartea doctorului

Totuși, lucrurile nu s-au oprit aici. Furia chinezilor a atins un punct de maxim în momentul în care mai multe publicații de stat au postat informația morții lui Li Wenliang (citând prieteni sau personalul medical de la spitalul din Wuhan), ștergând ulterior articolele, fără a oferi explicații. Acest fenomen halucinant s-a produs în doar câteva minute.

În tot acest timp, spitalul a vorbit de încercări de resuscitare, la final declarând moartea medicului infectat cu coronavirus. Reacțiile furioase de pe WeChat (o aplicație online) vorbesc de la sine despre problema cenzurii din China. Un utilizator a scris că un doctor trebuie să moară de două ori și că ne confruntăm cu o umilire la nivel național. Alte voci au mers chiar pe ideea că autoritățile au întârziat anunțul oficial, pentru ca oamenii să fie aproape de ora de culcare. Metoda aceasta ar fi scăzut numărul ieșirilor negative de pe internet.

Reacțiile online venite în urma dispariției doctorului afectat de coronavirus sunt la același nivel de indignare cu cele de la accidentul de tren de la Wenzhou din 2011, când cinismul autorităților chineze a atins un nivel alarmant. Atunci, aceștia au abandonat într-o fază incipientă descarcerea și căutarea victimelor, chiar dacă multe dintre ele se aflau încă în viață.

Care sunt adevăratele mize ale cenzurii în China

Tragedia din Wenzhou a devenit un simbol pentru tot ce înseamnă măsuri de siguranță precare și nepăsare a autorităților chineze. Pentru a contracara poziția publicului, guvernul chinez merge pe o abordare în care colectivitatea este pusă în centru în momentele de criză, arătând cu degetul către societatea occidentală, mult mai focusată pe nevoile individului.

James Griffiths, autorul analizei CNN, demontează această abordare prin faptul că oamenii știu că partidul este deasupra tuturor, și nu țara sau comunitățile. Jurnalistul american amintește și de principiul de bază al cenzurii din China. Orice aspect care amenință Partidul, de la dizidenți și până la orice fel de asocieri din afara sistemului oficial, indiferent de gradul de inofensivitate, nu va fi tolerat și trebuie eliminat.

Totuși, în cazul morții medicului mort de coronavirus, autoritățile vor păstrarea unei aparente stabilități. Va fi permis un anumit grad de durere, chiar și furie pe alocuri, însă ideea de bază este aceea de a le îndrepta către indivizi și nu către sistem. Griffiths mai crede că Partidul nu poate deveni o țintă, asta chiar dacă criza generată de coronavirus a arătat multe hibe ale sistemului medical din China.

Indiferent de nivelul cenzurii și de măsurile concrete ale autorităților, medicul oftalmolog Li Wenliang va rămâne în istorie ca un simbol al libertății de expresie și al conștientizării problemelor ce ne influențează pe toți. La doar 34 de ani, acesta și-a riscat libertatea și în ultimă instanță viața pentru a a vorbi deschis despre pericolul pe care îl presupune coronavirusul.

Pandemia provenită din China a ucis până în prezent aproape 600 de persoane și a afectat mai mult de 28.000.