Avertisment de la Banca Mondială: 800 de milioane de oameni riscă să rămână fără job în următorii ani
Războiul din Orientul Mijlociu domină agenda întâlnirilor financiare globale din această săptămână, la Washington. Totuși, în spatele acestor urgențe, apare o problemă mult mai mare, care ține de viitor: lipsa locurilor de muncă în economiile în curs de dezvoltare.
Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, atrage atenția că, în următorii 10–15 ani, aproximativ 1,2 miliarde de oameni vor ajunge la vârsta activă în aceste țări. Ritmul actual al economiilor nu este însă suficient pentru a-i absorbi. Estimările arată că vor fi create doar în jur de 400 de milioane de locuri de muncă. Diferența, de aproximativ 800 de milioane, conturează un dezechilibru major, cu efecte pe termen lung.
Presiunea evenimentelor imediate
Contextul actual face ca aceste probleme să fie greu de menținut în prim-plan. După șocurile economice din perioada pandemiei de COVID-19, atenția este din nou captată de tensiunile geopolitice. Reuniunile de primăvară ale Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional au loc sub influența conflictului din Orientul Mijlociu, care riscă să încetinească economia globală și să alimenteze inflația. Mii de oficiali financiari participă la aceste discuții, într-un moment în care deciziile pe termen scurt sunt inevitabile, dar nu rezolvă problemele structurale.
Impactul economic depinde în mare măsură de evoluția situației din teren. Armistițiul de două săptămâni anunțat de Donald Trump a redus temporar intensitatea conflictului, dar nu a eliminat tensiunile. Blocajele din Strâmtoarea Ormuz continuă să afecteze aprovizionarea globală cu energie, generând una dintre cele mai mari perturbări din acest sector. În paralel, conflictul dintre Israel și Hezbollah, susținut de Iran, rămâne activ în Liban. Toate aceste elemente creează un climat economic instabil, în care investițiile și creșterea sunt puse sub presiune.
Ce soluții sunt discutate
În acest context, Banca Mondială propune măsuri care să stimuleze investițiile și crearea de locuri de muncă în economiile emergente. Printre direcțiile vizate se numără simplificarea reglementărilor, creșterea transparenței în acordarea autorizațiilor și reducerea barierelor care îngreunează deschiderea de afaceri. Sunt analizate și probleme legate de legislația muncii, accesul la terenuri, logistica și eficiența sistemelor comerciale.
Ideea este de a crea un mediu în care sectorul privat să poată investi mai ușor și să genereze locuri de muncă. Chiar și în cel mai optimist scenariu, nu toate aceste locuri de muncă vor putea fi create în următorii ani. Totuși, lipsa unor măsuri ar putea avea consecințe serioase.
Printre efectele anticipate se numără creșterea migrației ilegale și amplificarea instabilității sociale. Datele arată că, încă din 2025, peste 117 milioane de oameni erau deja strămutați la nivel global. Presiunea ar putea crește semnificativ dacă diferența dintre cerere și ofertă pe piața muncii se adâncește.
Rolul investițiilor și al companiilor private
Un element important în această ecuație îl reprezintă implicarea sectorului privat. Tot mai multe companii din economiile emergente își extind activitatea la nivel internațional, semn că există potențial de creștere. În perioada următoare, accentul va fi pus pe atragerea capitalului privat pentru proiecte de dezvoltare, inclusiv la reuniunile din toamnă care vor avea loc la Bangkok.
Banca Mondială a identificat câteva sectoare cheie care ar putea genera locuri de muncă și sunt mai puțin dependente de evoluțiile economiei globale. Printre acestea se numără infrastructura, agricultura pentru micii fermieri, asistența medicală primară, turismul și industria prelucrătoare cu valoare adăugată. Aceste domenii sunt considerate mai stabile și mai puțin expuse schimbărilor rapide aduse de inteligența artificială.
Accesul la apă și energie, parte din ecuație
Pe lângă locurile de muncă, accesul la resurse de bază rămâne o prioritate. Banca Mondială pregătește o inițiativă prin care încă un miliard de oameni să aibă acces la apă potabilă sigură, scrie Reuters.com.
Programul vine în completarea altor proiecte deja în derulare, cum ar fi conectarea a 300 de milioane de gospodării din Africa la electricitate și îmbunătățirea sistemelor de sănătate. Problema nu poate fi rezolvată de o singură instituție sau de un singur stat. Este nevoie de un efort coordonat, care să crească treptat, prin implicarea mai multor actori.