MENIU

Zona din România unde un hectar de teren a ajuns să se vândă cu 280.000 de euro. Cum mai arată piața terenurilor arabile în 2026

Zona din România unde un hectar de teren a ajuns să se vândă cu 280.000 de euro

Un hectar de teren care, în acte, figurează ca suprafață destinată culturilor agricole a fost vândut recent la un preț care depășește valoarea unor loturi pentru construcții. 

Vânzarea realizată într-o comună din apropierea Aradului a atras atenția întregii piețe funciare și arată cât de mult s-a schimbat modul în care este evaluat terenul agricol în România. În prezent, poziția și potențialul imobiliar cântăresc mai mult decât productivitatea agricolă.

Cel mai scump hectar de teren arabil vândut în România

Recordul a fost stabilit în comuna Vladimirescu, situată la câțiva kilometri de municipiul Arad. Acolo, un hectar de teren încadrat oficial ca arabil a fost tranzacționat pentru peste 280.000 de euro. Este o valoare care depășește cu mult nivelurile considerate posibile până acum pentru această categorie de teren.

Datele furnizate de Direcția Agricolă Județeană Arad arată că prețurile din zonă au crescut cu aproximativ 10% față de anul precedent. Ritmul ascendent este constant și reflectă interesul tot mai mare al investitorilor pentru terenurile aflate în apropierea marilor centre urbane.

Diferențe uriașe între localități din același județ

În timp ce în unele comune din Arad un hectar de teren arabil se vinde încă la prețuri de câteva mii de euro, situația este complet diferită în zonele apropiate de oraș sau de platforme industriale. În Șagu, prețurile au depășit 200.000 de euro pe hectar, iar în Șofronea sumele trec de 150.000 de euro.

Aceste valori nu reflectă calitatea solului, ci presiunea imobiliară și potențialul de dezvoltare urbană sau industrială. Terenurile agricole sunt privite tot mai des ca viitoare zone de construcții.

De ce nu mai contează producția agricolă

Specialiștii explică fenomenul printr-o combinație între cererea ridicată și disponibilitatea redusă a terenurilor din jurul orașelor mari. Zonele periurbane sunt căutate pentru proiecte rezidențiale, hale logistice, depozite sau parcuri industriale. În multe cazuri, terenurile sunt cumpărate cu intenția de a fi scoase ulterior din circuitul agricol.

Un colos industrial de peste două secole, scos la licitație. Ce s-ar putea întâmpla cu fosta fabrică ce aducea prosperitate orașului

În aceste condiții, valoarea terenului nu mai este determinată de producția anuală, ci de posibilitatea de a construi. Accesul la drumuri naționale sau autostrăzi, apropierea de oraș și existența utilităților sunt criteriile care stabilesc prețul final.

Situația la nivel național

La nivelul întregii țări, imaginea este mult diferită. În 2024, prețul mediu al unui hectar de teren arabil era de aproximativ 8.500 de euro, potrivit datelor oficiale. Diferența față de valorile din zona Aradului evidențiază disparitățile majore dintre regiuni.

Cele mai scumpe terenuri agricole se găsesc în zona București–Ilfov, unde apropierea de Capitală menține prețurile ridicate. În schimb, în regiunea Nord-Est, terenurile rămân mult mai accesibile, pe fondul cererii reduse și al infrastructurii mai puțin dezvoltate.

Investitorii, tot mai activi pe piața terenurilor agricole

Tot mai multe terenuri agricole sunt cumpărate de investitori, nu de fermieri. Pentru aceștia, pământul reprezintă o formă de plasare a capitalului considerată sigură și cu potențial de creștere, mai ales în zonele aflate în expansiune urbană sau economică. Fenomenul contribuie la creșterea accelerată a prețurilor în anumite regiuni ale țării.

Acordul care îngroapă agricultura, aprobat astăzi. Haos total în marile orașe, proteste violente ale fermierilor față de Mercosur

Mai multe articole despre: