MENIU

Viol din Vaslui. Motivarea instanţei. Ce spun judecătorii despre lăsarea în libertate a violatorilor

<p>Viol din Vaslui. Motivarea instanţei. Ce spun judecătorii despre lăsarea &icirc;n libertate a violatorilor</p>

Lăsarea în libertate sub control judiciar a celor şapte tineri din Vaslui acuzaţi că au violat o fată de 18 ani a produs "un sentiment de indignare", având în vedere gravitatea faptelor şi pericolul pentru ordinea publică, arată instanţa în motivarea deciziei de condamnare şi arestare a agresorilor.

În documentul citat se arată că măsura arestării preventive este necesară "pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică".

”Pericolul pentru ordinea publică este relevat nu numai de potenţialul infracţional al inculpaţilor, de gravitatea faptelor, ci, între altele, şi de orice manifestare aptă a vătăma climatul social firesc, optim pentru menţinerea liniştii cetăţenilor şi respectarea drepturilor acestora”, a notat magistratul de la Judecătoria Vaslui în motivarea deciziei din 17 august de condamnare a celor şapte tineri la pedepse cuprinse între cinci ani şi opt luni şi opt ani şi patru luni de închisoare pentru viol şi, totodată, de arestare preventivă a acestora, scrie Mediafax.

De asemenea, conform documentului citat, ”după momentul plasării inculpaţilor sub măsura preventivă a controlului judiciar”, a fost resimţit ”la nivelul comunităţii locale şi naţionale un puternic sentiment de indignare cu privire la faptul că persoane acuzate de fapte grave sunt judecate sub o măsură mai puţin restrictivă”.

”Instanţa nu va analiza strict sub acest aspect oportunitatea înlocuirii măsurii preventive, respectiv reacţia mediatică şi a persoanelor fizice exprimată atât în mod public prin intermediul mijloacelor de comunicare cât şi în mod direct, dar nici nu poate să facă abstracţie de aceste lucruri, întrucât această reacţie este o expresie evidentă a unei stări de indignare, de temere generală că persoane judecate pentru grave fapte au o reacţie sfidătoare la adresa actului de justiţie”, mai arată sursa citată.

În acest sens, în motivare se menţionează că mama unuia dintre inculpaţi a lansat pe Facebook o campanie de denigrare a persoanei vătămate.

”Este drept că această campanie nu a provenit direct din partea inculpaţilor, însă o astfel de atitudine a unui părinte a inculpatului este o exteriorizare indirectă a atitudinii inculpaţilor faţă de victimă. Acest aspect reiese şi din modalitatea în care inculpaţii, prin apărători, şi-au formulat apărările, centrate pe a demonstra calitatea morală scăzută a victimei”, mai arată instanţa.

Conform sursei citate, ”este de notoritatea că cei şapte tineri au avut de cele mai multe ori reacţii nepotrivite şi cuvinte neadecvate la adresa faptelor în momentele în care au fost filmaţi sau fotografiaţi de către reprezentanţii media”.

”Aceste imagini au devenit publice, alimentând astfel reacţia negativă a oamenilor de rând şi având aptitudinea de a crea o puternică presiune asupra persoanei vătămate”, se precizează în motivare.

În documentul citat se mai arată, pe de altă parte, că fata de 18 ani nu a vrut să întreţină raporturi sexuale cu niciunul dintre tineri şi l-a rugat pe fiecare să o ducă acasă, însă aceştia i-au spus că vor face acest lucru după ce va întreţine relaţii sexuale cu toţi.

”I-a fost frică când a întreţinut cu aceştia raporturi sexuale, a plâns, a leşinat atunci când inculpatul Burada Ovidiu Silviu a aşezat-o în genunchi pentru a întreţine un act sexual oral”, menţionează instanţa, care precizează că Burada a recunoscut acest lucru.

Potrivit sursei citate, fata a fost indusă în eroare ”cu privire la motivul pentru care a urcat în autovehiculul condus de inculpatul Burlacu Paul Andrei, necunoscând intenţia inculpaţilor de a întreţine relaţii sexuale cu aceasta”.

De altfel, Burada, în declaraţia dată magistraţilor, mărturiseşte că i-a spus fetei să se urce în maşină pentru a discuta despre relaţia pe care au avut-o.

”Noi plecasem cu intenţia de a o lua din Vaslui şi a întreţine relaţii sexuale cu mai mulţi băieţi, prieteni de-ai mei...ea nu ştia ce aveam noi de gând să facem”, a spus Burada.

Pe de altă parte, instanţa a reţinut că Ioan Surleac, în cazul căruia fata a retras plângerea penală prealabilă, a ajuns ultimul în apropierea localităţii Moara Domnească, unde se aflau ceilalţi, dar că acesta a întreţinut relaţii sexuale cu victima, deşi aceasta l-a rugat să fie dusă acasă.

”Surleac Ioan a conştientizat că persoana vătămată nu stă în autovehicul de bunăvoie, fiind ţinută acolo cu scopul de a întreţine relaţii sexuale”, se arată în motivarea instanţei.

Totodată, instanţă subliniază că este ”lipsită de relevanţă calitatea morală a persoanei vătămate, aspect pe care inculpaţii au vrut să-l evidenţieze prin apărările pe care şi le-au formulat”.

De asemenea, în documentul citat se menţionează că în cazul lui Ovidiu Burada, care a primit cea mai mare pedeapsă, şapte ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi patru ani pentru lipsire de libertate, instanţa a considerat că faptele sale au fost de o gravitate sporită.

”Acest inculpat a venit cu ideea de a întreţine relaţii sexuale cu vătămata, a contactat-o telefonic, a convins-o să urce în autovehicul, a ameninţat-o că dacă nu va întreţine relaţii sexuale, va fi violată de toţi, înfrângând astfel violnţa femeii, a dezbrăcat-o, a ţipat la ea şi în cele din urmă acţiunile sale au determinat leşinul victimei”, mai arată instanţa.

Cei şapte tineri acuzaţi că au violat o fată de 18 ani au fost condamnaţi, în 17 august, de Judecătoria Vaslui, la pedepse cuprinse între cinci ani şi opt luni şi opt ani şi patru luni de închisoare, precum şi la plata unor daune morale de 50.000 de lei către tânără, decizia instanţei nefiind însă definitivă.

Astfel, cea mai mare pedeapsă a primit-o Ovidiu Silviu Burada, cel care a racolat-o pe fata de 18 ani dintr-o staţie de autobuz din municipiul Vaslui. El a fost condamnat la şapte ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi patru ani pentru lipsire de libertate în mod ilegal, astfel că va executa pedeapsa cea mai grea, de şapte ani, cu un spor de un an şi patru luni, rezultând opt ani şi patru luni de închisoare.

Paul Andrei Burlacu, Silviu Avădanei şi Petrică Ionuţ Bolboceanu au fost condamnaţi la şase ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi trei ani pentru lipsire de libertate în mod ilegal, astfel că se aplică pedeapsa cea mai grea, de şase ani, cu un spor de un an, şi vor avea de executat şapte ani de închisoare.

Ionuţ Boicu, Alin Rotaru şi Ioan Surleac, care au încheiat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, au primit cele mai mici pedepse, adică cinci ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi doi ani pentru lipsire de libertate, rezultând o pedeapsă de cinci ani şi opt luni de închisoare.

Prin aceeaşi decizie din 17 august, instanţa vasluiană a emis mandate de arestare preventivă pe numele celor şapte, în prezent aceştia fiind încarceraţi la Penitenciarul Vaslui.

Sentinţa Judecătoriei Vaslui a fost contestată atât de procurori cât şi de avocata fetei. Decizia definitivă în acest caz va fi dată de Curtea de Apel Iaşi, următorul termen fiind stabilit în 6 octombrie.

Cei şapte tineri, cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani, din localitatea vasluiană Văleni, au fost judecaţi sub control judiciar, fiind acuzaţi că au sechestrat-o şi violat-o, timp de mai multe ore, în noiembrie 2014, pe fata de 18 ani, care ulterior a fost transportată la spital. Potrivit cercetărilor făcute de către anchetatori, tânăra a fost abuzată sexual în două rânduri, în aceeaşi seară, de către cei şapte tineri.

Reţinuţi iniţial de către poliţişti, cei şapte tineri au fost arestaţi preventiv de Judecătoria Vaslui la trei zile după viol. La începutul lunii aprilie, aceeaşi instanţă a decis eliberarea, pe rând, din arest a celor şapte vasluieni acuzaţi de viol, fiind plasaţi în arest la domiciliu. În 19 iunie, Judecătoria Vaslui a înlocuit măsura arestului la domiciliu cu cea a controlului judiciar în cazul celor şapte. Prin acea decizie, instanţa i-a obligat pe aceştia să se prezinte la IPJ Vaslui în zilele stabilite prin programul de supraveghere.

În 23 iunie, în urma unei sesizări făcute de Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID), CSM a sesizat Inspecţia Judiciară să facă verificări privind eliberarea din arest a celor şapte tineri.

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a dispus, în 25 iunie, efectuarea unor verificări cu privire la modalitatea în care procurorii de la Parchetul Judecătoriei Vaslui şi Parchetul Tribunalului Vaslui au asigurat reprezentarea Ministerului Public în dosarul în care cei şapte tineri sunt judecaţi pentru viol în formă agravantă şi lipsire de libertate în mod ilegal. Verificările au fost iniţiate în urma eliberării din arest a inculpaţilor. În 27 iulie, PICCJ a trimis Inspecţiei Judiciare raportul privind verificările în acest caz, pentru a fi avut în vedere la cercetarea disciplinară a magistraţilor, dispusă de inspectorii judiciari.