VIDEO Secția Specială înființată de PSD pentru anchetarea magistraților RĂMÂNE. Parlamentul a respins desființarea SIIJ
Deputații au respins, marți, propunerea legislativă pentru desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Votul a fost covârșitor pentru păstrarea acesteia.
Au fost 167 voturi pentru respingerea inițiativei de desființare a SIIJ, 97 împotrivă şi 25 abţineri. For decizional este Senatul în acest caz.
La dezbateri, Florin Iordache, fostul ministru PSD al Justiției care a inițiat OUG 13 acum trei ani, a susținut că desființarea SIIJ ar însemna subordonarea justiției.
„În decizia CCR din 2018 s-a spus că înfiinţarea secţiei constituie o garanţie legală a principiul independenţei magistratului. Practic, cine doreşte desfiinţarea secţiei doreşte o subordonare a justiţiei. (...) Vreţi să ne întoarcem în perioada în care Portocală (fostul procuror DNA Ploiești Mihai Negulescu - n.red.) şi alţii de la Ploieşti făceau anchete cum voiau? O rog pe doamna procuror general Scutea (Gabriela Scutea - n.red.) să dea tot concursul pentru o eficientă şi bună funcţionare a secţiei. O adevărată independenţă a justiţiei este dată prin buna funcţionare a acestei secţii”, a spus Iordache în plenul Camerei Deputaților.
Pe de altă parte, fostul ministru al Justiției Ana Birchall a făcut apel la adoptarea proiectului, adică desființarea secției, despre care a spus că a trimis în instanță doar două cauze anul trecut.
„Toți magistrații cinstiți se uită la noi astăzi. Vă rog să votați pentru această lege, pentru că dacă se menține SIIJ se menține un dezechilibru major pentru că acești procurori nu pot fi investigați de nimeni. În forma actuală SIIJ este o cooperativă „Nufărul” de albire a magistraților corupți. Raportul de activitate pe 2019 arată că sunt 417 dosare lucrate, 415 clasate. Au trimis în instanță 2 cauze, dintre care una cu un magistrat care a depășit limita legală de viteză cu 36 de km”, a declarat în plenul Parlamentului fostul ministru al Justiției.
Deputatul USR Stelian Ion, unul dintre inițiatori, a solicitat adoptarea proiectului: „Această secţie ar fi trebuit demult desfiinţată (...) Cine nu votează proiectul consider că vrea să distrugă şi să controleze justiţia".
Propunerea legislativă, iniţiată de 41 de parlamentari de la USR şi de deputatul neafiliat Ana Birchall, avea ca obiect de reglementare desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, avându-se în vedere, potrivit expunerii de motive, „toate luările critice de poziţie exprimate de magistraţi, de instituţiile europene, de organisme prestigioase cu rol consultativ în domeniile dreptului constituţional şi anticorupţiei, Comisia de la Veneţia şi GRECO, precum şi numeroasele măsuri luate de secţie în scurta sa perioadă de existenţă”.
Apariția Secției Speciale, susținută de PSD-ALDE, a fost criticată de forurile europene încă de la înființarea sa, în 2018. SIIJ are competenţa exclusivă pentru urmărirea penală în privinţa tuturor infracţiunilor săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv atunci când, alături de aceştia, sunt cercetate şi alte persoane.
Înființarea Secției Speciale pentru Magistrați încalcă legislația europeană. Acesta era punctul de vedere al Comisiei Europene în septembrie anul trecut și a fost trimis Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în cadrul unui litigiu dintre magistraţii din România şi Guvern privind modificările legilor Justiţiei.
Comisia Europeană preciza, în septembrie 2019, că nu ar fi avut probleme cu înfiinţarea unui nou parchet specializat în România dacă ar fi existat o „justificare. În primul rând, nu există statistici sau studii care să ateste un grad mare de infracţionalitate în rândul magistraţilor. Prin urmare, Guvernul nu avea neapărat nevoie de acest parchet a cărui activitate poate aduce prejudicii grave de imagine magistraților”.
Comisia mai spunea și că Secţia Specială nu prezintă garanţii de independenţă.
Printre alte efecte nocive observate de Comisie, s-ar număra: efectul inhibator asupra magistraţilor, punerea unei presiuni asupra instanţelor și afectarea încrederii cetăţenilor în Justiţie. Comisia respinge şi argumentul PSD care spune că a făcut sectia ca să elibereze magistraţii de sub teroarea DNA și amintește că CSM a dat aviz negativ înfiinţării acestui parchet, la fel si magistratii.