Unde se află izvoarele care vindecă bolnavi în Săptămâna Luminată
Obiceiurile din Săptămâna de după Paști, numită și Săptămâna Luminată, sunt respectate și astăzi în special în zonele rurale. Marțea din Săptămâna Lumitată este considerată „pentru boala cea rea”, miercurea ”pentru tunete și trăsnete”, joia ”pentru grindină”, iar vinerea ”pentru rodirea pământului”.
Cea mai mare sărbătoare din această săptămână este Izvorul Tămăduirii, ținută vineri. Sărbătoarea își are originea în a doua jumătate a primului mileniu creștin, pe la anul 450, când se spune că viitorul împărat Leon cel Mare a întâlnit prin padure un orb care i-a cerut apa.
El a căutat și a găsit un izvor cu apa căruia s-a vindecat orbul. Iar când a devenit împarat (asa cum ii proorocise Maica Domnului când căuta izvorul) a zidit o biserică lânga izvorul tămăduitor, la care s-au facut multe vindecări și minuni.
În prezent, sărbătoarea se tine în cinstea Maicii Domnului, considerată Izvorul tămăduirii.În această zi se face, in toate bisericile, aghiazma, pentru tămăduirea de boli.
În trecut, era ziua cea mai propice pentru sfintirea izvoarelor si a fântânilor, considerate sacre în credința populară. În unele locuri se crede chiar că toate izvoarele sunt sfintite si tămăduitoare în aceasta zi.
În zilele noastre circulă povestiri despre izvoarele tămăduitoare de la Dervent, mănăstirea Izbuc din Banat și alte izvoare locale, la care se spune ca s-au vindecat oameni. Acestea sunt apropiate de biserici sau de locuri în care se zice că ar fi izvorât apa prin minune.
Sursa: crestinortodox.ro