TRADIȚII BIZARE DE IGNAT: preoţii romani ghiceau viitorul în măruntaiele porcului
Pe 20 decembrie este Ignatul, ziua în care, vrând-nevrând, dezlegarea nu mai e la peşte, ci la porc. Mai în glumă, mai în serios, tradiţia spune că de Ignat este musai să se taie porcul, pentru că dincolo de această zi, el nu mai mănâncă, pentru că îşi visează cuţitul.
În vremea romană, existau preoţi care ghiceau viitorul în măruntaiele porcului. Tradiţiile de la Ignat până la Crăciun sunt nenumărate. O parte dintre ele, printre care şi faptul că Moş Crăciun era de fapt un bătrân ursuz până a cunoscut miracolul Naşterii Domnului, dar şi faptul că bradul de Crăciun a apărut prima dată în partea românească, pe ţinutul Trasilvaniei, ne-au fost dezvăluite de Carmina Maior, o adevărată „encicopedie vie" a tradiţiilor româneşti, fost muzeograf al CNM Astra.
Porcul este respectat ca fiinţă, de Ignat
Sărbătoarea Sfântului Ignaţie, un sfânt martir, care a murit în amfiteatru, sfâşiat de fiare, obişnuita distracţie romană se pliază, cel mai probabil, peste o credinţă veche legată de animalul care este sacrificat acum, porcul. „Se zice că porcul îşi visează cuţitul de Ignat, că nu mai mănâncă după această dată şi că dacă l-ai ţine mai mult decât ziua de Ignatului, nu ar mai fi în plină formă. La romani exista o categorie de preoţi care ghiceau în măruntaiele animalelor sacrificate. La noi se păstrează credinţa că dacă splina porcului are o anumită formă, este îngroşată într-o anumită formă, într-un capăt, va fi iarna mai grea. Probabil că modul în care se hrăneşte un animal determină nişte modificări pe organele interne. Porcul este sacrificat de Ziua Ignatului, care vrând - nevrând devine o zi cu dezlegare la porc. Se face aşa zisa tocană a porcului. Porcul este respectat ca o fiinţă căruia i se face pomană", spune Carmina Maior, potrivit libertatea.ro.