Țara în care aurul chiar crește în copaci. Se află în Europa și se numără printre destinațiile preferate ale românilor
În nordul înghețat al Europei există un loc care sfidează una dintre cele mai vechi expresii din lume. Se spune că banii nu cresc în copaci, dar în Laponia, aurul chiar o face. Regiunea legendară a lui Moș Crăciun, cunoscută pentru nopțile polare și pentru spectaculoasele lumini nordice, ascunde acum un secret științific care a atras atenția cercetătorilor din toată lumea.
Aur microscopic în vârfurile molizilor finlandezi
O echipă de la Universitatea din Oulu a realizat un studiu detaliat asupra a 138 de probe prelevate din acele a 23 de molizi (Picea abies) care cresc în apropierea minei de aur Kittilä – cea mai mare exploatare auriferă din Europa. Rezultatele au fost uluitoare: în cazul a patru dintre acești copaci, oamenii de știință au descoperit nanoparticule de aur integrate în structura acelor, înconjurate de biofilme bacteriene.
Analizele ADN au arătat că bacteriile din grupurile P3OB-42, Cutibacterium și Corynebacterium joacă un rol cheie în această formare. „Aurul solubil ajunge prin apă în ace, iar microbi din interiorul copacului îl transformă în particule solide”, a explicat dr. Kaisa Lehosmaa, autoarea principală a cercetării. Este pentru prima oară când un mecanism biologic atât de clar demonstrează legătura directă dintre bacterii și formarea aurului în părțile aeriene ale unei plante.
De ce doar câțiva arbori devin „aurii”
Fenomenul poartă numele de biomineralizare – procesul prin care metalele din sol sunt absorbite și integrate în țesuturile plantelor. Deși mecanismul a fost observat și în alte colțuri ale lumii, precum Australia, rămâne un mister de ce doar unele plante par capabile să „adune” aur, în timp ce altele, crescute pe același teren, nu prezintă urme ale metalului.
În Laponia, explicația ține de zăcămintele bogate din subsolul regiunii și de rădăcinile adânci ale molizilor, care extrag metalele prețioase din adâncuri. Totuși, bacteriile sunt cele care duc procesul la final, transformând aurul dizolvat în mici particule solide ce se acumulează în ace.
Aurul invizibil, busolă pentru minerii viitorului
Deși particulele descoperite sunt infime și nu pot fi valorificate direct, ele pot servi drept indicatori naturali ai prezenței aurului în sol. Industria minieră folosește deja analiza vegetației pentru a identifica posibile filoane. În 2019, compania Marmota a localizat un important zăcământ subteran în Australia după ce frunzele unor plante au dezvăluit urme de metal prețios, scrie Live Science.
Cercetătorii finlandezi speră că identificarea bacteriilor asociate aurului va deschide calea către metode mai sigure și mai prietenoase cu mediul de explorare a resurselor minerale. În locul exploatărilor distructive, natura însăși ar putea deveni cel mai eficient ghid al minerilor moderni.
Laponia, tărâmul aurului și al poveștilor de iarnă
Dincolo de misterul științific, Laponia rămâne o destinație de vis. În fiecare iarnă, mii de români aleg să petreacă aici vacanțele, atrași de farmecul satului lui Moș Crăciun, de plimbările cu câini husky și reni și de spectacolul unic al aurorei boreale. Acum, peisajul acoperit de zăpadă ascunde și o altă comoară: aurul microscopic care crește chiar în vârful copacilor.
BNR face publice documente de arhivă despre Tezaurul de la Moscova