Suplimentele alimentare pe care un expert spune că le-ar evita. Unul dintre ele este în mare vogă printre consumatorii de produse naturiste
Mai multe suplimente alimentare consumate frecvent de români au fost analizate recent de un specialist în cercetare și dezvoltare, care a explicat, într-o postare publicată pe rețelele de socializare, ce produse nu ar alege niciodată și ce alternative consideră mai potrivite.
Postarea, publicată pe pagina pure.vit.ality, a atras rapid atenția, mai ales pentru că vizează produse aflate în consum zilnic pentru foarte multe persoane.
Matcha, printre produsele analizate
Primul produs menționat este matcha, un supliment și ingredient devenit extrem de popular în ultimii ani.
Expertul explică faptul că una dintre preocupări ține de conținutul de aluminiu, care poate fi influențat de sol și de mediul în care sunt cultivate plantele.
„Aluminiul este prezent natural în sol, iar solurile acide cresc absorbția în plantă.
Poluarea industrială și utilizarea unor fertilizatori/pesticide pot contribui la contaminare.
Se consumă frunza întreagă → tot conținutul de aluminiu ajunge în ceașcă”.
Potrivit analizelor citate, frunzele de ceai pot avea niveluri ridicate de aluminiu, iar valorile raportate pentru matcha au fost de ordinul miilor de mg/kg în unele probe.
Vitamina C în doze foarte mari, pusă sub semnul întrebării
Un alt produs vizat este vitamina C în doze mari, în special capsulele de 1.000 mg.
Expertul atrage atenția că absorbția vitaminei C este limitată per administrare.
„La aproximativ 200-300 mg administrate o dată, absorbția este aproape saturată.
Peste această cantitate:
• procentul absorbit scade
• excesul se elimină prin urină
• pot apărea disconfort gastric, balonare, diaree
• la persoane predispuse → poate crește riscul de oxalați”.
Această observație este susținută și de datele medicale, care arată că absorbția intestinală scade pe măsură ce doza crește, iar excesul este eliminat urinar.
Cum ar fi mai eficientă administrarea vitaminei C
Potrivit explicațiilor oferite, doza zilnică nu trebuie neapărat redusă, ci împărțită.
„Pe parcursul zilei se pot administra 2-3 prize a câte 200-300 mg, dacă există nevoie (ex. răceală).
Fracționarea dozei este mai eficientă decât o doză singură mare de 1000 mg.
Dozele foarte mari zilnic nu aduc beneficii suplimentare”.
Cum îți susții memoria și concentrarea în perioadele de suprasolicitare mintală
Seleniul anorganic, pe lista produselor de evitat
În final, specialistul a inclus pe listă și selenatul de sodiu, în forma sa anorganică.
Motivul invocat este legat de biodisponibilitate și de modul în care organismul îl utilizează.
„• necesită conversie metabolică în forme active
• nu se încorporează direct în proteine
• biodisponibilitate mai variabilă”
Datele din literatura de specialitate arată că formele organice, în special selenometionina, sunt în general mai bine absorbite și mai bine reținute în țesuturi decât formele anorganice precum selenitul sau selenatul.
Alternativa recomandată
Ca alternativă, expertul recomandă selenometionina, o formă organică de seleniu.
Argumentele prezentate sunt:
- absorbție mai mare
- integrare în proteine în locul metioninei
- retenție tisulară mai bună
- mai potrivită pentru suplimentare pe termen lung
Și cercetările de specialitate susțin faptul că această formă are o biodisponibilitate superioară și este preferată frecvent pentru suplimentarea pe termen lung.
Produse folosite zilnic de mulți români
Produsele menționate — matcha, vitamina C în doze mari și suplimentele cu seleniu — se regăsesc frecvent în rutina zilnică a multor români.
Mesajul specialistului nu este acela de a le elimina complet, ci de a acorda mai multă atenție formei, calității și modului de administrare.