Sindicatele șterg pe jos cu Ordonanța pe carburanți: „O măsură prin care bugetul speculează criza prețurilor din energie”
Blocul Național Sindical (BNS) a lansat o critică severă la adresa ordonanței de urgență privind măsurile pentru piața carburanților, argumentând că aceasta nu oferă protecție cetățenilor, ci consolidează un sistem de exploatare a crizei energetice.
Conform unui comunicat emis miercuri, BNS susține că „această OUG nu protejează populația, ci protejează o conduită de speculare a crizei pe seama economiei reale".
Măsura plafonului: intervenție anti-piață care îngrijorează
Sindicatul evidențiază că limitarea adaosului comercial constituie o măsură de natură să perturbe funcționarea pieței și să ridice semne de întrebare în rândul creditorilor externi ai României. Potrivit comunicatului, această abordare nu rezolvă problema de fond, ci o mască parțial.
BNS susține că statul roman folosește criza pentru a obține venituri suplimentare. În timp ce plafonează adaosurile comerciale ale operatorilor, guvernul continuă să încaseze accize majorate și TVA la prețuri mai ridicate ale combustibililor, generând ceea ce sindicatul numește „venituri excepționale și necuvenite în situație de criză".
„Pare mai degrabă o măsură prin care bugetul speculează criza prețurilor din energie, în timp ce continuă să încaseze accize majorat și TVA la un preț al carburantului mai mare – venituri excepționale și necuvenite în situație de criză”, se arată în comunicatul de presă emis.
AUR propune reducerea TVA la carburanți pentru a limita creșterea prețurilor
Ce propune BNS: două instrumente reale de politică fiscală
Sindicatul consideră că există două soluții concrete pe care Ministerul de Finanțe le poate implementa imediat. Prima constă în reducerea accizelor la nivelul din 31 decembrie 2025. A doua se referă la scăderea temporară a cotei de TVA de la 21% la 11% pentru carburanți, în funcție de cât de mult dorește România să atenueze efectele fluctuațiilor prețurilor petrolului la nivel internațional.
Conform estimărilor BNS, revenirea accizelor la valorile din finele anului trecut ar duce la o scădere a prețurilor cel puțin echivalentă cu cea promisă prin plafonarea adaosurilor. În același timp, statul ar continua să beneficieze de încasări suplimentare din majorarea TVA pe un carburant mai scump.
România, între cei mai scumpi furnizori din Uniune
BNS atrage atenția că România se situează pe o poziție neavantajoasă în ceea ce privește prețurile la pompă. Benzina din țară costă mai mult decât în 13 state membre ale Uniunii Europene, inclusiv Suedia, Estonia, Luxemburg, Lituania, Polonia, Cehia, Croația, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Cipru, Malta și Bulgaria.
Situația motorinei nu diferă esențial. La 16 martie, prețul mediu al motorinei în România era mai ridicat decât în Malta, Bulgaria, Slovenia, Slovacia, Cipru, Ungaria, Croația și Cehia, fiind foarte apropiat de cel din Estonia, Luxemburg și Polonia.
Măsuri care vor agrava recesiunea
BNS avertizează că politicile actuale risipesc oportunitatea de a stabila o cale sustenabilă pentru economie. O țară care a înregistrat scumpiri de 60% la energia electrică și care implementează măsuri care nu atacă rădăcina problemei nu poate deveni competitivă. Din contra, astfel de politici vor amplifica recesiunea și vor alimenta criza.
Sindicatul subliniază că statul român nu trebuie să speculeze criza, ci să o gestioneze responsabil. Comunicatul menționează că „această OUG nu protejează populația, ci protejează o conduită de speculare a crizei pe seama economiei reale. Statul vrea să încaseze mai mult din taxe și accize și pasează costurile către companii și lucrători".
Consecințele unei economii în șoc
Într-un context marcat de inflație, dobânzi record, șocuri energetice și șomaj provocat de politici de austeritate, măsuri precum aceasta din OUG vor aprofunda recesiunea, vor submina competitivitatea economiei și vor eroda încrederea în funcționarea mecanismelor de piață, mai spun sindicațliștii în comunicat.
Ce prevede ordonanța de urgență
Ministerul Energiei propune prin OUG declararea situației de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, precum și limitarea adaosului comercial pentru benzină, motorină și materiile prime destinate producerii acestora. Plafonul stabilit nu va putea depăși 50% din media adaosului comercial practicat în 2025 de către fiecare operator economic implicat în lanțul producție-import-distribuție-comercializare.