Sărbătoarea zilei, 19 ianuarie 2025. Un mare sfânt creștin, prăznuit astăzi

Sfântul Macarie cel Mare s-a născut în partea de nord a Egiptului, într-o familie creştină, tatăl său fiind preot. Avraam era numele tatălui Sfântului Macarie, iar mama sa se numea Sara. Viaţa acestora era împletită cu înfrânarea şi cu postul, cu rugăciunile şi cu privegherea, cu milosteniile şi cu primirea de străini şi cu multe alte fapte bune.

Sara a zămislit la bătrâneţe şi venind vremea a născut un fiu de parte bărbătească şi i-au pus numele Macarie, care se tâlcuieşte "fericit", şi l-au luminat cu Sfântul Botez. Sfântul Cuvios Macarie a fost căsătorit. Întâmplându-se însă să moară atât soţia, la puţin timp după nuntă, cât şi părinţii săi, a părăsit locurile natale şi s-a făcut monah.

După o mare ispită, care i-a produs multă tulburare, a decis să meargă în pustia "cea mai adâncă", în pustiul ce se numea Sketis.

Despre Sfântul Cuvios Macarie cel Mare, Patericul egiptean consemnează o serie de apoftegme:

"Trecând odată avva Macarie cu fraţii prin Egipt, a auzit un copil zicând mamei sale: mamă un bogat mă iubeşte şi eu îl urăsc şi un sărac mă urăşte şi eu îl iubesc. Şi auzind avva Macarie, s-a mirat. Şi i-au zis lui fraţii: ce este vorba aceasta părinte, că te-ai mirat? Şi le-a zis lor bătrânul: cu adevărat, Domnul nostru este bogat şi ne iubeşte pe noi şi nu voim să-L ascultăm. Iar vrăjmaşul nostru, diavolul este sărac şi ne urăşte şi iubim necurăţia lui".

"Zis-a acelaşi avva Macarie: dacă dojenind pe cineva, te vei porni spre mânie, împlineşti patima ta: căci nu cumva pe alţii să-i mântuieşti şi pe tine să te prăpădeşti".

"Întrebat-au unii pe avva Macarie, zicând: cum suntem datori să ne rugăm? Le-a zis lor bătrânul: nu este trebuinţă a vorbi multe, ci a întinde adeseori mâinile şi a zice: Doamne precum vrei şi precum ştii, miluieşte! Iar de îţi stă război asupră, zi: Doamne ajută-mi! Şi El ştie ce e de folos şi face cu noi milă".

Monah din prima generaţie a părinţilor retraşi în pustie, Cuviosul Macarie prezicea ucenicilor decăderea centrelor Nitria şi Sketis, atunci când acestea nu vor mai fi fost oaze de linişte: "Când veţi vedea că se zideşte chilie aproape de luncă, să ştiţi că aproape este pustiirea lui (Schitului); când veţi vedea copaci, să ştiţi că lângă uşi este; când veţi vedea copii, luaţi-vă cojoacele voastre şi fugiţi".

Sfântul Macarie a murit la o vârstă înaintată, în pustia sketică, înconjurat de ucenici.

* Despre Sfântul Macarie Alexandrinul, pomenit în aceeaşi zi cu Sfântul Macarie cel Mare (Egipteanul), se spune că venea adeseori la acesta şi de multe ori umblau împreună prin pustie, pentru că aveau mare înţelegere între ei. (surse: vol. "Vieţile Sfinţilor", "Patericul", Episcopia Ortodoxă Română Alba-Iulia, 1990).