Săptamâna Patimilor. Ce sunt Deniile?
Deniile. Cuvântul „denie” vine de la slavonescul „vdenie” şi înseamnă priveghere sau slujbă nocturnă sau slujbă de dimineaţa care se ţine seara. Deniile din Săptămâna Patimilor sunt unele dintre cele mai profunde, frumoase şi înălţătoare slujbe creştine. Deniile au apărut odată cu creştinismul şi se ţin în Postul Mare al Paştilor, post care durează şase săptămâni.
Deniile din săptămâna ultimă a Postului sau Săptămâna Patimilor sunt slujbele la care credincioşii participă, prin tradiţie, în număr foarte mare.
Deniile Ele se săvârşesc în biserici începând cu seara Floriilor, deci din Duminica a şasea a postului, până vineri seara, inclusiv. Ca şi cele din săptămâna a cincea şi aceste utrenii au elemente specifice care le dau caracter de unicat, conform crestinortodox.ro.
Deniile. Dintre aceste denii, cele mai importante sunt cele de joi şi vineri seara, cunoscute şi sub denumirile de denia mică şi denia mare. Cea de joi seara are ca elemente specifice, citirea celor 12 Evanghelii ale patimilor şi scoaterea solemnă a Sfintei Cruci în mijlocul bisericii. Cea de vineri seara se deosebeşte de celelalte denii prin Cântarea Prohodului, în trei stări ca şi prin ritualul înconjurării bisericii cu Sfântul Epitaf (cusătură sau pictură de mare frumuseţe care reprezintă scena punerii în mormânt).
Deniile. Denia Prohodului
Deniile. Vinerea Mare este ziua de doliu a creştinătăţii: atunci a fost răstignit Mântuitorul. De aceea, în această zi, în orice biserica creştină din lume, nu se oficiază slujba Liturghiei. Liturghia însăşi înseamnă jertfă şi se consideră că nu se pot aduce două jertfe în aceeaşi zi. De aceea, Vinerea Mare este zi aliturgica.
Deniile. În schimb, vineri seară se oficiază Denia Prohodului. Mai întâi, tineri şi bătrâni, în lanţ neîntrerupt, trec pe sub masă plină de flori, masă ce simbolizează catafalcul DeniaDomnului. Pe ea este aşternută o faţă de masă bogat pictată, cu punerea în Mormânt a Mântuitorului (Epitaf), precum şi Evanghelia împreună cu Crucea. Apoi, preoţii, strană şi credincioşii cânta Prohodul Domnului.
Deniile nu sunt doar slujbe de dimineaţă săvârşite seară, până târziu în noapte, ci scopul lor principal este, că prin rugăciune şi cântare, prin citirea Sfintei Scripturi şi meditaţie, prin pocăinţă şi post, să alungăm din suflet întunericul păcatelor şi să ne umplem de lumina cea tainică şi nevăzută a prezenţei iubitoare a lui Hristos în noi.
În Bucovina, Deniile sunt întâmpinate cu emoţie şi cu protocol. Până la începerea lor, în săptămâna a cincea din Postul Paştilor, satele trebuie curăţate şi primenite, începând cu casele şi ogrăzile. Toată lumea foieşte, aeriseşte şi scutură.
Copiii după ce văruiesc pomii din livezi şi grădini, se îmbracă în haine de sărbătoare şi se duc la biserica. La fel mamele, bunicile şi surorile lor, care în Săptămâna cea Mare intră în biserica cu capul acoperit de-o năframă neagră.
Deniile sunt slujbe pregătitoare, rolul lor fiind de a purifică. Ele primenesc sufletul prin curăţare interioară, reculegere şi concentrare în rugăciune, pentru a putea trăi deplin şi profund taină şi bucuria Învierii Domnului nostru Iisus Hristos.