România închide primele 11 luni cu un deficit bugetar de 6,4% din PIB, în scădere față de anul trecut

Deficitul bugetar s-a redus cu 0,74 puncte procentuale față de primele 11 luni ale anului trecut, evoluție pusă de autorități pe seama creșterii veniturilor și a unei gestionări mai prudente a cheltuielilor.

Guvernul indică, de asemenea, reorientarea unei părți importante din fonduri către investiții și proiecte finanțate din bani europeni.

Veniturile bugetului general au totalizat 591,91 miliarde de lei în perioada ianuarie–noiembrie 2025, în urcare cu 13% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ca pondere în PIB, veniturile totale s-au majorat cu 1,34 puncte procentuale, creștere susținută atât de avansul veniturilor curente, cât și de atragerea fondurilor europene.

Cheltuielile bugetare au ajuns la 713,68 miliarde de lei, în creștere nominală cu 9,9% față de 2024. Raportate la PIB, acestea au urcat de la 36,93% la 37,52%, echivalentul unui plus de 0,59 puncte procentuale. Ritmul de creștere al cheltuielilor raportate la PIB s-a temperat comparativ cu anul precedent, semnalând o încetinire a expansiunii cheltuielilor publice.

Structura veniturilor bugetare

Impozitul pe salarii și venit a adus încasări de 53,43 miliarde de lei, cu 19,4% mai mult decât în 2024. Creșterea a fost determinată în special de avansul spectaculos al încasărilor din impozitul pe dividende (+72,6%), ca efect al dividendelor distribuite în 2024, impozitate cu o cotă de 8%. Veniturile din impozitul pe salarii au urcat cu 20,4%, peste dinamica fondului de salarii, pe fondul eliminării unor facilități fiscale pentru anumite sectoare.

Contribuțiile de asigurări au însumat 189,71 miliarde de lei, în creștere anuală cu 10,1%, peste ritmul fondului de salarii. Evoluția a fost influențată de eliminarea excepțiilor de la plata contribuției de sănătate și de transferurile mai mari către Pilonul II de pensii.

Impozitul pe profit a adus 39,30 miliarde de lei, cu 14,2% mai mult decât în perioada similară din 2024, datorită rezultatelor mai bune ale companiilor.

TVA-ul net încasat a totalizat 120,59 miliarde de lei, cu 11,1% mai mult față de anul trecut, în condițiile unor rambursări majorate cu 7,3%. Din august, încasările brute din TVA au accelerat, ca urmare a modificărilor de cote introduse prin Legea nr. 141/2025.

Veniturile din accize s-au ridicat la 43,69 miliarde de lei, în urcare cu 3,7%, impulsionate de creșterea încasărilor din accizele pentru produse energetice (+14,8%) și de ajustarea nivelului accizelor conform aceleiași legi.

Veniturile nefiscale au atins 50,43 miliarde de lei, cu 8,6% mai mult, susținute de sumele virate din profitul net al Băncii Naționale și de încasările din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Fondurile europene și donațiile rambursate de Uniunea Europeană au însumat 54,34 miliarde de lei, o creștere de 47,5% față de anul precedent.

Cheltuielile de personal, cu 533,6 milioane de lei mai mici decât anul trecut

Cheltuielile de personal au ajuns la 154,13 miliarde de lei, cu 4,1% peste nivelul din 2024. Ca pondere în PIB, acestea reprezintă 8,1%, în scădere cu 0,3 puncte procentuale, pe fondul reducerii unor sporuri și al măsurilor de limitare a costurilor salariale. Din iulie, aceste cheltuieli au intrat pe o traiectorie descendentă, fiind cu 533,6 milioane de lei mai mici în noiembrie 2025 față de aceeași lună din 2024.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au însumat 87,94 miliarde de lei, în creștere cu 4,7%, în special datorită majorărilor de la nivel local și a cheltuielilor mai mari din Fondul național de asigurări de sănătate pentru programele și medicamentele compensate.

Cheltuielile cu dobânzile s-au ridicat la 48,81 miliarde de lei, în urcare cu 13,48 miliarde față de anul precedent.

Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 229,37 miliarde de lei, cu 11,7% mai mult, influențate de recalcularea pensiilor în baza Legii nr. 360/2023 și de plățile de 2,88 miliarde de lei pentru compensarea facturilor la energie.

Subvențiile au însumat 10,86 miliarde de lei, fiind direcționate în principal către transportul public, sectorul agricol și schema de compensare a energiei pentru consumatorii noncasnici.

Proiectele cu finanțare externă nerambursabilă, inclusiv subvențiile agricole din fonduri UE, au cumulat 67,05 miliarde de lei, în creștere cu 37,4% față de 2024.

Cheltuielile pentru investiții, care includ și programele de dezvoltare din fonduri interne și externe, s-au ridicat la 108,39 miliarde de lei, cu 16,4% peste nivelul din 2024, când totalizau 93,11 miliarde de lei.